INFOGRAFIC Q&A Scutul antiracheta: cum functioneaza, unde va fi amplasat si care sunt costurile

Romania semneaza marti la Washington, prin ministrul de externe Teodor Baconschi, acordul privind gazduirea pe teritoriul tarii noastre, la baza militara de la Deveselu (judetul Olt) a componentelor terestre ale scutului american antiracheta amplasat in Europa. Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui sistem radar destinat dirijarii acestora, urmand ca baza de la Deveselul sa devina operationala in 2015.

Scutul antiracheta pe care Statele Unite vor sa-l instaleze in Europa face parte din cadrul sistemului de aparare antiracheta sustinut de NATO, la care Aliatii pot contribui prin gazduirea pe teritoriul lor national a unor componente.

Implementarea Sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice se va face in 4 etape, iar implicarea Romaniei va avea loc in Etapa a II-a. Ea presupune gazduirea de interceptori terestri, adica rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B. Site-ul din Romania va deveni operational in 2015.

Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania a fost parafat pe 7 iunie, la Washington, de sefii celor doua echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala.

Sistemul Aegis

Foto: Stratfor

Cum functioneaza sistemul?

La detectarea unei rachete ostile de catre radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lanseaza interceptorii terestri care vor avea ca tinta racheta inamica. Unul dintre obiectivele SUA

Early Intercept Strategy

Foto: mda.mil

este ca timpul de la detectare si pana la impact sa ajunga sa fie cat mai mic in viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cat mai curand dupa ce acestea au decolat. Vezi graficul alaturat.

Cum participa Romania?

Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui sistem radar destinat dirijarii acestora. Sistemele radar destinate descoperirii tintelor vor fi gazduite de alte state.

Romania nu trebuie nici sa cumpere rachete interceptoare SM-3, nici sa plateasca pentru instalarea sau amenajarea locatiei propriu-zise a acestora pe teritoriul Romaniei. Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de catre SUA, Romania punand la dispozitie doar locatia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

In ceea ce priveste banii pe care ii vor da americanii, costurile legate de amplasarea sistemului antiracheta in fosta baza aeriana de la Deveselu (jud. Olt) se ridica la 400 de milioane de dolari, la care se adauga 20 de milioane de dolari anual pentru functionarea sistemului, a anuntat pe 3 mai 2011, la Slatina, un oficial american.

Lansare interceptor terestru

Foto: mda.mil

Sistemul din Romania este de dimensiune redusa si, potrivit autoritatilor, nu are potentialul de a modifica echilibrul strategic in Europa. Potrivit unui interviu acordat in luna februarie 2010 de subsecretarul de stat american Ellen Tauscher agentiei NewsIn, „pe teritoriul Romaniei ar putea fi instalate trei baterii, adica 24 de rachete interceptoare SM-3”.

In comuna olteana vor ajunge 150-200 de militari US Army. iar scutul se va intinde pe o suprafata de 220 de hectare, din cele 700 ale UM 01871.

Cele 4 etape ale realizarii scutului anti-racheta

Etapa I (orizont de timp 2011):

SUA au precizat ca in aceasta etapa se tinteste protectia unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave. De asemenea, este avuta in vedere amplasarea unei baze radar inaintate, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei.

Lansarea unui interceptor SM-3 de pe o nava militara

Foto: mda.mil

Pe 7 martie 2011 a fost detasata in Marea Mediterana nava USS Monterey, dotata cu sistemul anti-rachtea Aegis. Sistemul Aegis este un sistem integrat de radar si rachete capabil sa lupte simultan impotriva amenintarilor aeriene, terestre si submarine.

Etapa II (orizont de timp 2015):

Se are in vedere extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in baze terestre din Europa de Sud-Est. (in cazul Romaniei este vorba de baza de la Deveslu, Olt).

In afara de baza din Romania nu exista alte informatii cu privire la alte baze cu interceptori care sa fie construite in aceasta etapa. Site-ul din Romania va deveni operational incepand din anul 2015.

Pe 2 septembrie, Turcia a anuntat ca va gazdui un sistem radar de avertizare timpurie, componenta care va face parte din scutul anti-racheta american. Nu a fost anuntata o data pana cand radarul va fi functional, dar acesta poate ar putea intra in functiune pana in 2015 sau cel tarziu pana in 2018. Vezi aici.

Radar de detectare timpurie

Foto: mda.mil

La acest radar de avertizare timpurie (Upgraded Early Warning Radar – UEWR), s emai adauga si radarul de la Flyingdales din Anglia, de la North York Moors. Apartine fortelor aeriene britanice, dar face parte si din sistemul de aparare anti-racheta al Statelor Unite.

Pe langa statiile radar fixe, SUA va detasa in Europa, in special in Marea Mediterana, radare de tip AN/TPY-2 (Army Navy/Transportable Radar Surveillance). La aceasta retea de radare terestre se adauga si sistemul satelitar de monitorizare Space Tracking and Surveillance System (STSS).

Etapa III (orizontul de timp 2018)

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in nordul Europei (O baza va fi amplsata in Polonia), precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare si pe uscat.

Deocamdata, in aceasta etapa, in afara de Polonia, nu se stie ce alte state intra in discutie si pe unde mai pot fi amplasate baze sau statii radar.

Tot atunci, baza din Polonia si bazele existente deja vor fi dotate cu interceptori SM-3 Block IIA, aflati deocamdata in faza de dezvoltare.

Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Ultima etapa vizeaza asigurarea unei protectii crescute a teritoriului SUA impotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.

Ce sunt interceptorii SM-3 care vor fi amplasati in Romania?

Interceptor SM-3

Foto: Raytheon

Standard Missile 3 (SM-3) este un sistem antiracheta naval, utilizat de catre Fortele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croaziera si cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Aparare Antiracheta Aegis.

Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri si un diametru de 0,34 metri. Interceptorii care vor fi instalati la Deveselu (jud. Olt) nu au incarcatura exploziva si nu sunt purtatori ai unor incarcaturi periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectati sa distruga rachetele ostile prin forta impactului (forta cinetica). Racheta are o autonomie de 500 de km si o viteza maxima de 9,600 km/h.

Eficacitatea interceptorilor cu SM-3

Potrivit Agentia de Aparare Antiracheta (Missile Defense Agency – MDA), pe 1 septembrie a avut loc primul test cu noul interceptor SM-3 Block 1B, aceleasi ce vor fi aduse si in baza din Romania, insa testul a fost un esec.

Standard Missile 3 (SM-3) Block 1B, parte a sistemului Aegis Ballistic Missile Defense, a fost lansata de pe crucisatorul USS Lake Erie, la 90 de secunde dupa ce o racheta fuseses lansata de pe un poligon din Kauai, statul american Hawaii.

„Interceptarea tintei nu a fost realizata”, a precizat Missile Defense Agency, adaugand ca va realiza „o ancheta extinsa” pentru a determina cauza esecului lansarii. Citeste mai multe aici.

MDA aminteste ca noul tip de interceptor SM-3 Block 1B este inca in faza de teste

Din 2002 si pana in prezent, aminteste sursa citata, au fost 22 de interceptari reusite din 27 de lansari ale interceptorilor de pe mare din cadrul sistemului Aegis (s-au folosit interceptoare SM-3).

Una dintre aceste interceptari cu succes a vizat chiar si un satelit american nefunctional in 2008 si s-a folosit un interceptor SM-3 Block 1A special modificat.

Pe 14 februarie 2008, oficialii Statelor Unite au anuntat ca intentioneaza sa utilizeze o racheta SM-3 modificata, lansata de un grup de trei nave de razboi din Pacificul de Nord, pentru a distruge satelitul american USA 193 la o altitudine de 240 de kilometri chiar inainte ca acesta sa reintre in atmosfera. Intentia declarata a fost aceea de a „reduce riscul asupra fiintelor umane”, din cauza hidrazinei toxice folosite drept combustibil de catre satelit. Pe 21 februarie 2008 nava de razboi USS Lake Erie a lansat o singura racheta tip SM-3 care a lovit si a distrus satelitul defect.

Principala amenintare in prezent: Rachetele balistice intercontinentale iraniene – Shahab-3 si Sejil-2

Raza de actiune a rachetelor iraniene Shabab-3

Foto: Stratfor

In momentul de fata, cea mai mare amenintare la adresa securitatii statelor europene o reprezinta Iranul cu ale sale rachete balistice intercontinentale Shahab-3 si Sejil-2

Rachete balistice iraniene

Foto: Reuters

Shahab-3 are o raza de actikune de 1.280 de kilometri, insa, in iulie 208, in urma mai multor teste care au starnit ingrijorare in occident, Iranul a anuntat ca au fost testate rachete cu raza medie si lunga de actiune, inclusiv o noua versiune a rachetei Shahab-3. Conform Teheranului, noua varianta modificata a rachetei Shahab-3 poate lovi tinte aflate la peste 1.900 kilometri departare.

Atunci, Iranul a dat publicitatii mai multe imagini de la testele cu rachetele balistice intercontinentale, insa a fost acuzat mai apoi ca a trucat o parte din imagini.

Racheta balistica intercontinentala Sejil-2 are o inaltime de 17,5-19 metri si poate lovi tinte aflate la peste 2.000 de kilometri departare. Racheta Sejil-2 este propulsata cu ajutorul unui combustibil solid. Racheta Sejil-2 a fost testata pentru prima oara in mai 2009. Potrvit unor analisti militari, suprafata rachetei ar fi acoperita cu un material anti-radar, ceea ce ar fece-o mai greu de detectat de catre sistemele anti-racheta.

INFOGRAFIC Q&A Scutul antiracheta: cum functioneaza, unde va fi amplasat si care sunt costurile

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală