"The New York Times" despre filmul "Marti, dupa Craciun", care a intrat in salile americane: "Mostra de realism romanesc: barbat obisnuit, cu sotie si prietena"

Filmul lui Radu Muntean, care a intrat in cinematografele americane in 25 mai, se bucura de o presa foarte buna peste Ocean. Nici o apreciere negativa. Plasandu-l in trena marilor succese ale „noului val romanesc”, jurnalistii americani ii pun in evidenta precizia scriiturii, interpretarile remarcabile si siguranta regiei. Cea mai buna recenzie e cea din „The New York Times”, unde se vorbeste despre „realismul unei tomografii”.

Sub semnatura lui A.O.Scott, cotidianul „The New York Times” a publicat in 24 mai, sub titlul „Case of Romanian Realism: Regular Guy, With Wife and Girlfriend”, o cronica de intampinare in care sustine ca „forta filmului sta in fidelitatea riguroasa, artistica si umana fata de circumstantele cotidiene”.

„‘Realism’ si ‘minimalism’ – termeni adesea folositi pentru a descrie filmele hotarate si epurate venite din Romania ultimului deceniu – par nu doar evidenti, dar si inadecvati operei dlui Munteanu”, scrie criticul american, remarcand ca, la fel ca precedentele doua filme ale cineastului, „Marti, dupa Craciun” „executa cu claritate simpatetica si lipsita de remuscari diagrama comportamentului unui barbat care e in acelasi timp voluntar si pasiv.

Economia lui formala e uluitoare si subtila. Intregul film consta in cateva secvente in care camera se misca doar cand e nevoie. Nimic esential nu lipseste insa, iar povestea nu e deloc simpla. Acesta e realismul unei tomografii sau al unei radiografii de genul celei pe care Raluca le-o arata lui Paul si Adrianei. Camera dezvaluie adevaruri de regula ascunse vederii iar acestea, odata dezvaluite, devin obiectul unor interpretari agonizante, nesfarsite.”

Numindu-i pe Mimi Branescu si Mirela Oprisor „actori de un instinct neobisnuit si de o precizie intuitiva”, A.O. Scott remarca faptul ca si scenele care ar putea parea minore sunt jucate cu „atentie meticuloasa la curentii emotionali subterani si la ironiile evidente”, concluzionand:

„Cumva, ‘Marti, dupa Craciun’ e brutal de cinstit dar nu crud in mod gratuit. Nu manipuleaza spectatorul facandu-l sa judece, sa simta mila sau sa aiba o curiozitate lasciva.” Pentru cunoscutul critic american, „contemplarea imperfectiunii omenesti” poate necesita o a doua vizionare care sa il faca pe spectator sa aprecieze „lipsa de defecte” a filmului.

„The Village Voice” vorbeste despre un „realism exhibitionist”

„Marti, dupa Craciun”, distribuit in SUA de Lorber Films si care in New York a intrat la cinematograful Film Forum, are o primire buna si in „New York Post”, unde V.A. Musetto scrie ca, „desi infidelitatea conjugala nu e un subiect nou in cinema”, „acest film se tine departe de clisee, gratie scenariului bine scris si celor trei sensibile interpretari actoricesti.”

Cotat pe metacritic.com cu 79 de puncte din 100 posibile, in functie de noua comentarii critice, filmul lui Radu Muntean e bine primit si in „The Village Voice”, unde Nick Pinkerton scrie ca parca a fost facut „cu unicul scop de a scutura subiectul de orice interes lasciv” si laudand felul in care, din scene aparent benigne si cu un dialog banal, cineastul evita virajele spre melodrama dintr-o atentie care il face „sa atinga dubioasa perfectiune de a nu viola niciodata parametrii stabiliti de acest realism exhibitionist” („peepshow realism”).

In „Film Critic”, Chris Cabin spune despre „Marti, dupa Craciun” ca este „superb”. „Nu trebuie sa se creada ca regizorul scenarist nu are ambitie sau ca ceea ce arata e previzibil. De fapt, Muntean care a scris filmul impreuna cu Alexandru Baciu si Razvan Radulescu face un soi de naturalism dramatic ce e aproape permanent expozitiv.(…)

El reduce orice comentariu asupra moralitatii personajelor sau asupra a ‘ceea ce e drept’, concentrandu-se pe vietile lor interioare si pe aluziile la o vasta retea de legaturi complexe care sunt la fel de complicate ca triunghiul central.”

Spunand despre Mirela Oprisor ca e „poate cea mai puternica din excelenta distributie”, criticul american remarca faptul ca, spre deosebire de alte filme despre adulter, „Marti, dupa Craciun” nu prea are „o poveste centrala bine structurata. Cand facem cunostinta cu eroii, ei sunt pe punctul de a lua niste decizii legate de viitorul lor, dintre care multe par minore.”

Camera imobila semnata de Tudor Lucaciu si compozitiile acestuia sunt si ele remarcate, publicatia observand ca nevoia lui Paul de intimitate e sugerata de faptul ca, atunci cand e cu amanta, usile raman mereu inchise, pe cand alaturi de sotie spatiul e deschis in permanenta.

„Evidenta aparenta a filmului ascunde o intelegere adanca a naturii umane”, scrie „Film Critic”, exemplificand cu discutiile naturale dintre Paul si amanta lui, si concluzionand ca „frumusetea filmului sta in detalii si in ceea ce ele insinueaza – fie ca e o conversatie amara dintre Paul si sora sotiei ori ceasul pe care Paul i-l face cadou Ralucai si care o face pe aceasta sa se lumineze de amintiri dragi care pentru noi sunt doar urme de abur.”

Comparat cu filmele lui Eric Rohmer

Revista „Film Journal” publica sub semnatura lui Rex Robertson o cronica pe care, asemeni altor colegi de-ai sai, acesta o incepe amintind de succesele „Noului Val Romanesc” – „Moartea domnului Lazarescu”, „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” sau „A fost sau n-a fost?”.

Spre deosebire de colegii sai, insa, Rex Robertson crede ca Radu Muntean exemplifica o idee legata de teoria cinematografica: poate un cineast sa creeze tumult emotional filmandu-si eroii trecand prin rutina lor zilnica?”

Raspunsul e ca Muntean „vrea ca noi sa contemplam dihotomia dintre vietile noastre interioare si cele exterioare, admitand in acelasi timp ca, pana si in monumentalele probleme de inima, prea multe nu sunt de reflectat. Inima vrea ceea ce vrea.”

„Marti dupa Craciun” „poate fi cel mai bine descris ca un film de Eric Rohmer cu discutii marunte in locul rationamentelor metodice.”

Criticul e de parere ca „fanii Noului Val Francez vor gasi ‘Marti, dupa Craciun’ interesant in calmul lui”, terminandu-si textul (apreciativ pana aici) in coada de peste: „Dar chiar si entuziastii art-house atrasi de noul val romanesc se pot intreba pentru ce sa petreaca 90 de minute in compania a trei personaje in cautarea unui catharsis.”

Cotat pe www.indiwire.com cu B+ prin voturile a 20 de critici cunoscuti, filmul lui Radu Muntean primeste si in „Time Out New York” o primire buna. Cele doua paragrafe pleaca de la constatarea ca „prea multe lucruri – mai ales ramasitele vietii moderne cumparate din malluri – domina ‘Marti, dupa Craciun’, dar totul are un sens” pana la a lega bizar confesiunea sumara a lui Paul de „saracia” din Romania:

„Dar, pentru ca acesta e un film romanesc – parte a entuziasmantului si cumva strictului nou val – o anume saracie domneste peste numeroasele cadouri. Confesiunea calma a lui Paul a infidelitatii sale e tot ce veti primi (…). Nu veti ramane cu replici de citat si nu veti vibra al poezia vizuala.

Totusi, regizorul Radu Muntean face aproape imposibilul, transformand fiecare scena (filmata in secvente lungi) in adevarate arii actoricesti. Interpretarile au patina totalei intimitati; pana si o lunga discutie despre corectiile ortodontice devine surprinzator de tensionata.”

„Marti, dupa Craciun” a avut prima intalnire cu publicul american in octombrie trecut, cand a fost prezentat la New York Film Festival. S-a scris si atunci laudativ despre el, desi „Variety” sau „The Hollywood Reporter” il laudasera inca din timpul Festivalului de la Cannes, unde filmul a avut premiera mondiala, in sectiunea „Un Certain Regard”.

Filmul a mai fost vandut in Grecia/Cipru, Argentina, Chile, Paraguay/Uruguay, Israel, Benelux, Elvetia, Franta, Danemarca, Cehia /Slovacia, Ungaria si Portugalia.