Ma intreb si va intreb: oare merita?

Cine si-ar putea dori astazi sa fie in locul milionarului Vintu? Cand altii se pregatesc de sarbatori, mogulul e extras din puful sau confortabil de pe strada Paris si aruncat in arest. E umilit, loveste cu disperare aruncand pe piata publica convorbiri inabil montate. Conspira, ameninta, transpira. Gheboase trebuie ca-i sunt visele si amarate sarbatorile. Dialogurile merita ascultate sau citite: dezvaluie o lume anapoda care respira minciuni si slugarnicie. La finalul lecturii, senzatia de scarba e fizica.

Vacanta peste mari si tari a lui Nicolae Popa, fratele intru FNI al lui Vantu, se termina si ea in aceasta saptamana. Dupa ani de exil, revenirea fugarului la Bucuresti, incadrat de ofiterii Interpol, este o alta lovitura. Frica. Furie. Acestea sunt senzatiile celor doi bautori de whisky rafinat in distileria FNI-ului.

Mihai Necolaiciuc, omul care a falimentat CFR-ul, isi petrece si el sarbatorile la puscarie. Principalul merit este al presiunilor Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, americanii jucand rolul principal in arestarea fugarului care traia bine merci in Palm Beach, Florida. Este o arestare care ar putea zgudui o parte din structura puterii actuale, actualul si fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, fiind cea care l-a promovat.

Fiecare fuge pana unde il duce mintea. Daca Popa si Necolaiciuc au pus un ocean intre ei si Romania, Dinel Staicu a pus doar Tisa. Familia fostului militian petrece Saptamana Mare pe telefoanele catre Ungaria, in discutiile cu avocatii si cu racoarea puscariei batand prin casa. Nici Ceausescu ridicat din mormant nu-si mai poate salva admiratorul din bratele justitiei.

Toti acesti indivizi au probleme cu legea pentru ca sunt hoti, dovediti sau nedovediti. Desi fac parte din elita breslei lor, puterea milioanelor de dolari depozitate in conturi sau in cutiile de carton de pe dulap are o limita. Nu stim inca daca toti luati la un loc vor petrece macar 5 ani prin puscarii. S-ar putea ca in scurt timp sa-i vedem pusi in libertate de vreun judecator „milos”. Dar in acest stadiu, important e faptul ca nu au liniste. Nu-mi spuneti ca pentru 10 ani petrecuti in huzur merita sa stai un an dupa gratii. Odata intrat intr-un astfel de joc, e aproape imposibil sa-l mai parasesti. Pe langa ca te inavuteste, pactul cu diavolul te si schimba. Te gheboseste.

Desi au avut aproape tot din ceea ce multi isi doresc de la soarta (avere, putere, influenta) toti acesti barbati nu-si vor vedea nepotii si copiii in dimineata Pastelui. Vor scrasni insa din dinti, pierduti in haul imputit al combinatiilor facute de dragul unui munte de bani si a unei turme de masini. Singurul personaj care imi vine in minte, privindu-i pe acesti indivizi, este Gollum din Stapanul Inelelor. Ma intreb si va intreb: oare merita?