Zeci de mii de sindicalisti britanici demonstreaza in cel mai mare protest din ultimele decenii

Cel mai mare protest sindical din ultimele decenii – Marsul Pentru Alternativa – are loc sambata, in capitala Marii Britanii, organizat de Congresul Sindicatelor Britanice (TUC) impotriva deciziei guvernului de coalitie conservator-liberal de a reduce simtitor cheltuielile publice si locurile de munca in sistemul de stat. Marsul din Londra vine dupa mai multe luni in care au avut loc proteste in toata tara, consecinta a modului de a reduce deficitul bugetar anuntat de guvernul britanic in toamna anului trecut. Zeci de mii de persoane au marsaluit pe strazile Londrei, organizatorii asteptand 200.000 de cetateni.

Pe 23 martie George Osborne, ministrul de finante, a anuntat bugetul pe 2011-2012. Fata de fostul guvern laburist, care intentiona sa absoarba deficitul bugetar in opt ani, coalitia conservator-liberala – o coalitie formata in ciuda tuturor pariurilor electorale – a anuntat un termen de patru ani, cu incepere din luna aprilie. Insa modul in care coalita de guvernare incearca sa scape de deficit nu a fost un secret pana acum, UK fiind scena mai multor proteste in ultimul an.

Frustrari vizibile

Reducerea de buget cu 25% in majoritatea departamentelor de stat a fost anuntata cu luni in urma iar autoritatile locale nu au pierdut timpul: au schitat serviciile de restructurat si numarul locurilor de munca care se vor pierde; au inchis biblioteci si agentii pentru recrutarea fortei de munca. In plus, salariul in sistemul de stat a fost inghetat, in timp ce TVA-ul a crescut de la 17,5% la 20%. Campania TUC reflecta frustrarea publicului britanic vis-a-vis de noile politici, o frustrare tot mai vizibila pe masura ce deciziile guvernantilor patrund in cotidian.

Protestele nu au contenit in perioada de dupa alegeri (mai 2010): de la angajatii liniei aviatice nationale (British Airways), la grevele studentilor care au capatat o nota agresiva in decembrie, la grevele sistematice ale angajatilor de la metrou vis-a-vis de salarii si privatizarea unor servicii, odata cu scumpirea transportului in comun; la grevele pompierilor si protestele celor care nu doresc sa vada privatizat Sistemul National de Sanatate britanic (NHS).

In plus, reducerea cu un sfert a bugetelor autoritatilor locale face iminenta cresterea numarului somerilor, trecut deja de 2,5 milioane. Climatul nu este propice experimentelor coalitiei. Toate tind sa conduca la ceea ce secretarul general al TUC, Brendan Barber, numeste „un cocktail volatil de probleme”. Si nu degeaba: 2,5 milioane reprezinta 8% din populatia activa a Marii Britanii; se estimeaza ca un milion de tineri nu reusesc sa-si gaseasca acea prima slujba de dupa absolvirea studiilor. In plus, Guvernul britanic estima in toamna anului trecut ca jumatate de milion de angajati la stat vor fi dati afara. Institutul pentru Angajati si Dezvoltare prezicea trei milioane de someri pana in 2012. Iar TUC acuza tot atunci felul in care a fost gandita reducerea deficitului bugetar, anuntat in octombrie: 80% se bazeaza pe taierile de fonduri publice si 20% pe schimbari in sistemul de taxe.

Secretarul General al sindicalistilor vrea reconsiderarea drepturilor pentru concediile maternale si paternale, concediile angajatilor cu jumatate de norma si a respectarii orelor legale de munca. „Legislatia Europeana ofera o baza la toate aceste probleme pentru a obtine un progres”, a declarat acesta.

Ce aduce Bugetul

Daca laburistii au educat publicul britanic sa se bazeze pe ajutorul dat de stat, coalitia conservator-liberala va incerca opusul. Noul buget a anulat 43 de scutiri de taxe, rupand 100 de file din codul fiscal. Printre cheltuielile sterse de pe lista guvernului sunt si anumite servicii pentru educatia copiilor cu dizabilitati, ajutorul pentru mame cu depresie post-natala si campaniile de preventie a infectiilor cu HIV. O parte din servicii se vor restrange – de exemplu centrele pentru prevenirea violentei domestice, aranjamente pentru angajatii orbi, numarul celor care lucreaza cu infractorii tineri. In plus, sistemul national de sanatate, in prezent gratuit, va fi treptat privatizat. In luna aprilie aceste schimbari vor deveni cat se poate de reale. Pe de alta parte, taxa pentru corporatii este redusa cu 2% si va continua sa scada cu cate 1% in urmatorii trei ani. Un scenariu aproape complet pentru un sezon al invrajbirii politice. „Ne temem de consecintele acestor decizii si ca aceste greseli profunde vor fi dezastruoase din punct de vedere social”, adauga Brendan Barber.

Presedintele Fortelor de Politie din Anglia si Tara Galilor, Paul McKeever, si-a exprimat deschis doleanta, in sustinerea protestului national TUC: „Noi [politia] contribuim mai mult catre fondul de pensii decat oricare alti angajati din sistemul public: 11%. Si cred ca acest factor este uitat deseori cand Lord Hutton si altii discuta pensiile noastre. Noi cerem doar corectitudine, nimic mai mult.”

„Nici un aspect al domeniului nostru public nu este protejat. Si nu-i cred pe ministri cand spun ca NHS este in siguranta in mainile lor. Cu 50.000 de slujbe pe duca (…) in numele asa-numitei economii eficiente de 20 de miliarde de lire sterline, NHS pe care il stim este deja la terapie intensiva. Cu David Cameron [Primul Ministru] declarand ca il va vinde ‘oricarui furnizor [de servicii medicale]’ cu dorinta de a face un profit, NHS se afla in fata celei mai mari amenintari din intreaga sa istorie”, spune Barber in discursul sau la demonstratia din Londra. „Haideti sa fim dureros de clari despre aceste reduceri brutale. Ne vor costa slujbe pe o scara uriasa, adaugandu-se amaraciunii a 2,5 milioane deja dependenti de ajutoarul de somaj. Guvernul spune ca nu exista alternativa. Dar exista. Haide sa pastram slujbele existente si sa creasca economia. Haide sa mentinem fluxul taxelor pe venit si sa nu permitem evitarea lor. Si haideti sa impunem taxa Robin Hood bancilor, care sa-si plateasca datoria pentru haosul creat.”

Intrebat de HotNews.ro cand au reusit sa organizeze un protest indeajuns de puternic incat sa convinga vreun guvern la o schimbare, Barber a notat campania din urma cu mai bine de un deceniu, cand fostul guvern conservator a incercat introducerea unei taxe de sondare iar publicul a reusit sa intoarca decizia. Un motiv pentru care o asemenea campanie nu a fost necesara in perioada guvernarii laburiste poate fi faptul ca partidul lui Ed Miliband este sustinut de sindicate.

„Marea Britanie are un plan”

Din declaratiile oficiale, liderii britanici se asteapta ca sectorul privat sa genereze mai multe slujbe iar voluntarii sa umple golurile ramase. O varianta care s-ar putea sa nu fie atat de fezabila pe cat si-o doreste coalitia. Miercuri, in ziua anuntului bugetului, George Osborne declara ca „Marea Britanie are un plan. Si ne vom tine de el”, indicand ca in timp ce alte tari si-au vazut ratingul national degradat dupa ce s-au imprumutat, UK a fost sustinuta in masurile ei de catre Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare si de catre companiile britanice „cu reputatie”.

Potrivit lui Osborne, bugetul va incuraja afacerile, sectorul manufacturier, investitiile si exportul. UK a simtit cea mai mare cadere in productie din 1930, cel mai mare deficit bugetar pe timp de pace si cea mai mare criza bancara din intreaga sa istorie. Rata inflatiei ramane intre 4-5% pentru anul curent si este estimata sa se reduca la 2,5% anul viitor. UK se va imprumuta de 146 de miliarde de lire sterline anul acesta pentru a alimenta deficitul, urmand ca suma sa scada tretat pana la 29 de miliarde in anul fiscal 2015-2016. Datoria nationala, raportata la venitul national, este evaluata la 60% pentru anul fiscal care incepe acum si va ajunge la 69% pana la finele perioadei.

Osbourne sustine ca pentru a atinge o stabilitate fiscala si a reduce deficitul national nu este indeajuns sa creezi slujbe si o crestere economica, asadar bugetul actual este „o chemare urgenta la actiune pentru Marea Britanie”. Pentru coalitia asta inseamna ca sistemul privat sa preia din deficitele guvernului, plus o serie de „decizii dificile si reforme majore”. In cazul liderilor, alternativa inseamna sa „accepte declinul economic al Marii Britanii si o continua scadere a nivelului de trai”, o alternativa pe care „nu sunt pregatiti sa o accepte”, spune Osbourne.

Marsul pentru Alternativa din Londra este cel mai de amploare pe care TUC l-a organizat in ultimele decenii. Aproximativ 250.000 de persoane sunt asteptate sa ia parte. In Hyde Park, unde marsul se va incheia cu un protest, s-au instalat ecrane unde se poate citi impactul reducerilor, in pauzele dintre momentele muzicale. Dupa ce grupul protestatarilor va ajunge in parc, vor lua cuvantul, pe rand, liderii sindicali, liderul partidului laburist (in opozitie) Ed Miliband si reprezentanti ai serviciilor publice.