Reznikov anunţă că Ucraina a primit „undă verde” pentru cooperarea cu agenţia de achiziţii a NATO
Ucraina a primit „undă verde” pentru o cooperare strânsă cu Agenţia de Sprijin şi Achiziţii a NATO (NSPA), a declarat vineri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov, în timp ce colegul său de la Externe, Dmitro Kuleba, a cerut UE să urgenteze o a doua tranşă din ajutorul militar promis, relatează CNN și News.ro.
„Sunt fericit că am primit undă verde pentru cooperarea noastră strânsă cu NSPA, agenţia de achiziţii a NATO. Aceasta va include revizuirea naţională a achiziţiilor şi cea mai bună consiliere pentru (Ministerul ucrainean al Apărării)”, a scris Oleksii Reznikov pe Twitter după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la baza aeriană Ramstein din Germania.
Întâlnirea de vineri de la Ramstein a reunit oficiali ucraineni şi omologii lor din coaliţia cunoscută sub numele de Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei.
„Avem nevoie de achiziţii excelente în domeniul apărării atât pentru a câştiga războiul, cât şi pentru a fi eficienţi în viitor”, a punctat Reznikov.
„Ucraina a atins niveluri fără precedent de interoperabilitate cu NATO. Suntem, de facto, deja o parte a spaţiului de securitate al Alianţei. Mi-am exprimat speranţa că acest lucru va accelera deciziile politice privind integrarea ţării noastre în NATO”, a adăugat el, în condiţiile în care preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, cere ca ţara sa să primească o dată fermă de aderare la NATO la summitul alianţei care va avea loc în iulie, la Vilnius.
Comentariile lui Reznikov vin după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat vineri că Ucraina va deveni în cele din urmă „membră a NATO”.
Excellent discussion with NATO Secretary General @jensstoltenberg
I expressed my gratitude to him for coordinating the Alliance’s assistance to Ukraine.
On the eve of the Vilnius summit, a number of concrete projects were discussed.I’m happy to have a green light for our close… pic.twitter.com/jcmndb8FOo
— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 21, 2023
Kuleba solicită partea a doua a ajutorului UE pentru achiziţii militare
Pe de altă parte, la o săptămână după ce Uniunea Europeană a aprobat un fond de 1 miliard de euro pentru a rambursa statele care au trimis muniţie în Ucraina, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut UE să urgenteze o a doua tranşă de ajutor.
Într-un mesaj postat vineri pe Twitter, Dmitro Kuleba a declarat că a avut o convorbire telefonică cu şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, căruia i-a mulţumit „pentru toată asistenţa UE în domeniul apărării, inclusiv pentru ultimul miliard de euro destinat nevoilor imediate de muniţie”.
Kuleba a spus că i-a cerut lui Borrell „să ajute la finalizarea discuţiilor privind cea de-a doua tranşă de achiziţii comune de 1 miliard de euro, cât mai curând posibil, pentru a asigura securitatea în Europa”.
In our call, I thanked @JosepBorrellF for all the EU’s defence assistance, including the latest €1 billion for immediate ammo needs. I called on HRVP to help finalise discussions on the 2nd €1 billion joint procurement tranche as soon as possible to ensure security in Europe.
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 21, 2023
Decizia UE de la începutul acestei luni a pus în aplicare prima parte a unui acord încheiat de membrii blocului comunitar la 20 martie pentru a accelera livrarea şi achiziţia comună de muniţie de artilerie, pe care Ucraina o consumă rapid în luptele împotriva agresiunii ruse. Măsura acoperă livrările din stocurile existente „sau din reprioritizarea comenzilor existente” în perioada 9 februarie – 31 mai 2023, a precizat UE.
UE asigură Ucraina că îi va livra muniţiile promise, în pofida sincopelor
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell l-a asigurat vineri pe ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba că Uniunea Europeană îşi va îndeplini în cele din urmă promisiunea de a oferi Ucrainei muniţiile de artilerie promise, deşi persistă divergenţele între statele membre asupra atribuirii contractelor pentru fabricarea obuzelor, relatează agenţiile DPA, EFE și Agerpres.
„Am vorbit cu Dmitro Kuleba pentru a confirma că UE îşi îndeplineşte angajamentele de a furniza muniţii Ucrainei”, a scris Borrell pe Twitter după o discuţie cu şeful diplomaţiei ucrainene.
Borrell a indicat în mesajul său că, „începând din 9 februarie, peste 66% din primul miliard de euro a fost onorat”, fără a preciza dacă se referă la livrarea efectivă a muniţiei sau la alocarea fondurilor din componenta primului miliard de euro a planului de asistenţă pentru Ucraina. Dar el adaugă că „peste 16.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi” de statele UE şi „muniţii şi rachete de peste 600 de milioane de euro au fost deja livrate” Ucrainei, promiţând totodată că „UE va face tot posibilul pentru a onora, şi a onora repede” angajamentele asumate la acest capitol.
At #Ukraine Defence Contact Group, I updated on EU military support.
Over 16,000 Ukrainian soldiers already trained.
Over €600 million of ammunition&missiles already delivered.
Work on joint procurement ongoing.
EU continues to work with partners to ensure Ukraine prevails.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) April 21, 2023
Ce prevede planul UE privind livrarea de muniții către Ucraina
Un grup de 18 state europene, 17 ţări membre ale UE plus Norvegia, au aprobat pe 20 martie un plan propus de Borrell, care prevede că acestea vor furniza urgent Ucrainei, din propriile lor stocuri, obuze în principal de calibrul 155 mm, o finanţare de un miliard de euro în acest scop – cea la care Borrell s-a referit în mesajul de vineri – urmând să fie asigurată din contribuţiile statelor membre la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). Statelor care vor oferi aceste muniţii li se va rambursa din EPF circa 50-60% din costul muniţiei.
Ulterior, conform aceluiaşi plan, o sumă de încă un miliard de euro din EPF va fi folosită de Agenţia Europeană pentru Apărare (EDA), sau de o asociere a cel puţin trei state membre, pentru achiziţii comune de obuze destinate de asemenea Ucrainei şi finanţate tot de statele europene care participă la acest program. Asupra acestei componente a planului există în prezent divergenţe între statele participante.
Astfel, în timp ce Franţa doreşte ca numai companiilor europene să li se atribuie contractele pentru această iniţiativă, alte state membre, printre care Polonia, susţin implicarea şi a companiilor din state terţe, precum cele din SUA, Marea Britanie, Australia, Coreea de Sud etc., mai ales că industria de apărare europeană cu greu ar putea produce un număr atât de mare de obuze în intervalul convenit.
Aceste prime două componente împreună ale planului UE au ca obiectiv furnizarea unui milion de obuze Ucrainei într-un interval de 12 luni, în principal obuze de calibrul 155 mm.
O a treia componentă a planului prevede creşterea capacităţilor de producţie ale unui număr de 12 producători de armament din UE pentru a reconstitui stocurile ţărilor UE diminuate de ajutorul oferit armatei ucrainene şi a continua aprovizionarea Ucrainei.
Unii analişti militari cred că muniţia insuficientă este principalul factor care amână contraofensiva majoră anunţată de Ucraina pentru a încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de Rusia. Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, armata ucraineană are nevoie lunar de 90.000-100.000 de obuze pentru „a descuraja inamicul” şi a putea lansa contraofensive împotriva trupelor ruse.
___