Asociatiile si patronatele din sanatate considera ca Directiva UE privind platile intarziate va debloca problemele din sistem

​20 de organizatii patronale si asociatii din sanatate, reunite sub denumirea de Alianta pentru Sanatate din Romania atrag atentia, printr-un comunicat comun, asupra noii directive europene care impune plata facturilor pentru bunuri si servicii in maximum 30 de zile (posibil pana la 60 – pentru autoritătile publice din sistemul medical, in functie de optiunea statului membru). „Pacientii din Romania au drepturi constitutionale incalcate flagrant si speram ca un astfel de demers sa aduca beneficii directe pacientilor in ceea ce priveste accesul acestora la ingrijirile medicale si imbunatatirea calitatii actului medical”, a declarat Vasile Barbu, secretar general al Aliantei si presedinte Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor.

Aceasta, in contextul in care datoriile statului catre sectorul de sanatate au crescut din nou, in ultimele luni. In acelasi timp, Consiliul Concurentei din Romania are in derulare 5 investigatii legate de companii farmaceutice iar un raport recent al Consiliului mentioneaza sectorul furnizorilor de materiale sanitare ca un domeniu de risc in posibile intelegeri anticoncurentiale.

Potrivit comunicatului Alianta pentru Sanatate din Romania (APSR), directiva privind combaterea intarzierii platilor a fost initiata si propusa de Eucomed, Asociatia Europeana a Industriei Medicale.

Ce declara organizatiile din domeniu

Ca reactie a votului Parlamentului European de luna trecuta, John Wilkinson, Directorul Executiv Eucomed, a precizat: „Am parcurs un drum lung in ultimii ani de negocieri intense. O mare parte dintre statele membre a dorit initial sa excluda sectorul medical de la orice fel de obligatie in ceea ce priveste intarzierea platii facturilor catre furnizori. Acum, directiva stipuleaza 30 de zile termen de plata, extensibil pana la maxim 60 de zile pentru unitatile sanitare. Aceasta este o veste buna pentru industria medicala alcatuita predominant din IMM-uri a caror clienti sunt in majoritate unitati sanitare de stat si care sunt cele mai vulnerabile si a caror situatie s-a inrautatit considerabil in contextul actual al crizei economice mondiale. Depinde acum doar de statele membre sa implementeze cat mai rapid si eficient noile reguli la nivel national.”

„Consider ca acest demers era absolut necesar, avand in vedere deteriorarea sistemului sanitar din Romania si situatia dezastruasa din spitale unde stim cu totii ca atunci cand ajungem suntem nevoiti sa cumparam majoritatea materialelor sanitare si medicamentelor in ciuda faptului ca platim asigurarile de sanatate”, mentioneaza Cristian Hotoboc, presedinte Alianta pentru Sanatate din Romania si presedinte PALMED.

„Pacientii din Romania au drepturi constitutionale incalcate flagrant si speram ca un astfel de demers sa aduca beneficii directe pacientilor in ceea ce priveste accesul acestora la ingrijirile medicale si imbunatatirea calitatii actului medical. In acest moment, prin monitorizarea constanta a spitalelor am observat ca medicii nu isi pot desfasura activitatea si nu pot oferi servicii medicale de calitate din cauza lipsei de materiale sanitare si medicamente, a limitelor majore in ceea ce priveste investigatiile paraclinice si a crizei de personal de specialitate. Cauza principala a acestor disfunctionalitati este politica total gresita de finantare si gestionare a sistemului de sanatate din Romania”, a precizat Vasile Barbu, secretar general A.P.S.R si presedinte Asociatia Nationala pentru Protectia Pacientilor.

„Implementarea directivei europene si in Romania va duce la evitarea oricaror neplaceri in industria farmaceutica. In felul acesta mult ravnita predictibilitate in relatiile comerciale din industria farmaceutica va deveni o realitate. Farmaciile, distribuitorii si producatorii vor putea sa isi planifice absolut toate activitatile comerciale pe parcursul unui an. Prin aceasta masura se vor reduce foarte mult falimentele si insolventele din industrie. Speram ca aplicarea ei sa fie una europeana si nu de tip dambovitean”, sustine Viorel Vasile, vicepresedinte A.P.S.R si presedinte Asociatia Distribuitorilor de Medicamente din Romania.

„Speram intr-o implementare eficienta a directivei europene avand in vedere ca aceasta este imperios necesara. In aceste momente apreciem ca este numai una dintre masurile necesare crearii unui mediu de afaceri sustenabil economic. Pentru a permite accesul populatiei la servicii farmaceutice respectiv medicale de calitate este nevoie de o reglementare corecta si viabila a intregului sistem, atat din punct de vedere deontologic cat si economic. Din pacate in acest moment este doar una dintre multele actiuni care trebuie luate”, a mentionat Ioana Cacovean, vicepresedinte A.P.S.R. si presedinte al Patronatului Farmacistilor din Romania.

Detalii despre aprobarea Directivei

Parlamentul European a votat miercuri, 20 octombrie, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind stabilirea unui termen de 30 de zile pentru efectuarea platilor catre companii, pentru bunuri sau servicii furnizate. Statele membre au doi ani la dispozitie pentru a pune in aplicare noile reguli, insa „din ianuarie, statele membre ar trebui sa inceapa transpunerea in legislatia nationala,” a declarat Barbara Weiler raportoarea Parlamentului European pentru acest proiect legislativ – potrivit unui comunicat de presa al PE.

Situatia platilor catre sanatate in Romania

In aceasta perioada, statul roman acumuleaza in continuare arierate catre sectorul de sanatate. Potrivit analizei din Prognoza de toamna a Comisiei Europene, desi Guvernul a platit 2 miliarde lei sectorului de sanatate in contul arieratelor, trendul actual sugereaza o noua crestere a acestora spre sfarsitul anului din cauza problemelor structurale.

Consiliul Concurentei este cu ochii pe furnizorii de medicamente si produse sanitare

In raportul „Provocari ale pietei unice si concurenta in sectoare sensibile”, la capitolul dedicat achizitiilor publice (pagina 70) se mentioneaza bunurile achizitionate de spitale, achizitia de catre stat a medicamentelor si produselor sanitare la categoria celor unde pot aparea situatii „în care operatorii privaţi se angajează în practici anti-competitive”.

Ca posibile practici sunt amintite: „În principiu, pe o piaţă concurenţială, aceste bunuri cumpărate în cantităţi mari şi la intervale regulate ar trebui să beneficieze de substanţiale reduceri de preţ. În realitate, de multe ori se constată că preţurile de achiziţie sunt de fapt mai mari decât cele cu amănuntul în pieţe sau super-marketuri, uneori cu până la 50%.”

Reprezentantii Consiliului Concurentei au declarat pentru HotNews.ro ca in prezent sunt deschise 5 investigatii legate de aranjamente intre producatorii si distribuitorii de medicamente.