VIDEO Primire critica buna, dar nu unanima pentru "Inception"

Filmul lui Christopher Nolan a intrat in salile americane in 16 iulie. Criticii de peste Ocean au opinii diferite, dar predomina notele bune. Daca pentru „The New York Times” reusitele sunt mai mult tehnice, „The Washington Post” considera ca e unul dintre putinele filme care pot fi citite in acelasi timp pe un nivel superficial si pe niveluri gradate de profunzime. Daca „The Hollywood Reporter” il vede in fruntea topului verii si pe Christopher Nolan in topul autorilor de SF, movieline.com considera filmul gaunos si incalcit. „Inception” intra la noi in 30 iulie, fiind nerecomandat sub 15 ani.

„The Washington Post” a acordat patru stele si jumatate (din cinci) filmului lui Christopher Nolan, publicand sub semnatura lui Ann Hornaday o cronica elogioasa. Termenii definitorii sunt „intriga bine infasurata, fantezii cerebrale si formidabila ambitie”. Criticul ne recomanda sa lasam filmul sa curga peste noi si sa lasam „interpretarile talmudice” pentru mai tarziu, vorbind despre „Inception” ca despre genul de film care te face sa mergi sa-l vezi cu placere si a doua oara.

„Inception este acel rar soi de film care poate fi gustat de la un nivel superficial pe niveluri tot mai adanci, o aventura care copiaza printr-un traseu bizar povestea surprinzatoare a protagonistilor”, scrie Ann Hornaday care a remarcat ca, spre deosebire de „ermeticele” filme precedente, Nolan a „lasat sa intre putin aer sub forma unor glume ocazionale si a unei premise de film de divertisment.” Si aici intra si echipa de personaje care face ca „Inception” sa functioneze ca „cel mai cool Ocean’s Eleven facut vreodata.”

Criticul american si-a adus aminte vazand filmul de „Adaptation”, al lui Charlie Kaufman, si de seria „Matrix” (pentru jocurile mentale la care isi invita spectatorii), dar si de Mies van der Rohe, Le Corbusier si M.C. Escher pentru partea vizuala. El remarca si muzica „puternica” a lui Hans Zimmer, concluzionand ca Christopher Nolan reuseste totusi sa-si creeze „propria lume” si ca aceasta „isi intalneste spectatorii exact la granita dintre vis si realitate, acolo unde filmele opereaza cel mai bine.”

Elogiile continua: „Nolan exemplifica cel mai bun mod de a face filme, eliberat de legile timpului, spatiului si gravitatii, dar niciodata de regulile de baza ale naratiunii. Chiar si in momentele sale cele mai incalcite si mai paradoxale, Inception se intoarce la motivatiile care au dus la aparitia unor filme ca Vrajitorul din Oz sau E.T.: Cobb (n.red. – personajul principal) vrea doar sa se intoarca acasa. Acest tel si simplitatea lui fac ca orice suprapunere de staturi sa devina comprehensibila, oferind un miez emotional surprinzator de puternic in ceea ce ar fi putut fi un exercitiu glacial si impenetrabil.”

Concluzia cronicii de intampinare din „The Washington Post” este ca, desi filmul le da cinefililor aventurosi exact forma de evadare la care viseaza atat de des”, ceea ce il face si mai „enigmatic” e faptul ca povestea foloseste teme umane recognoscibile ca „nevoia de a ierta si de a merge mai departe”.

„The New York Times”: Nolan vinde puzzle-uri maiestrite, nu mistere profunde

A.O. Scott, cunoscutul critic de la „The New York Times” – care in 2008 semna – dupa ce vizita Romania – un articol aplicat despre noul cinema romanesc, „In film, the Romanian new wave has arrived„, nu s-a lasat vrajit de „Inception”, desi ii recunoaste meritele vizuale. Nu i-a facut insa nici o cronica de intampinare negativa. El recunoaste ca fanii lui „Blade Runner” si ai filmului lui Stanley Kubrick, „2001: Odiseea spatiala”, vor regasi elemente familiare, dar considera ca filmul lui Christopher Nolan nu va avea acelasi impact de durata ca cel al celor doua filme-cult.

In opinia criticului de la „The New York Times”, „Inception” e „captivant” din punct de vedere vizual, dar prefera sa „vanda puzzle-uri maiestrite decat mistere profunde”, Christopher Nolan fiind „prea diplomat, prea timid sau poate prea ocupat ca sa se lanseze in probleme filosofice”. Printre cele mai „dragute” lucruri din film criticul enumara „orase care se indoaie ca niste harti tridimensionale vii; urmariri si batai care sfideaza legile ce guverneaza de regula spatiul, timpul si miscarea; figura lui Marion Cotillard.”

A.O. Scott foloseste un epitet (il numeste „critical term”) care e apreciativ cu masura. El spune ca mult din ce se vede pe ecran e „foarte cool” – inclusiv interpretarile (Nolan nedandu-i, totusi, eroului lui Leonardo DiCaprio „o viata interioara care sa sustina interpretarea”) si continua: „Reusitele filmului sunt in special tehnice, ceea ce e o lauda stearsa daca insisti sa astepti ceva mai mult de la un film comercial.”

Pentru ca – e un refren al cronicilor de intampinare – multi se asteptau ca „Inception” sa fie o capodopera (mai ales dupa ce a iesit trailerul), A.O.Scott are si o explicatie la asteptarile inalte ale publicului – faptul ca unii l-au catalogat devreme ca fiind o capodopera. Dorinta de a vedea un alt film cu supereroi, care sa depaseasca ￢The Dark Knight”/”Cavalerul negru”, e o a doua varianta de raspuns. In ambele cazuri, scrie „The New York Times”, „virtuozitatea dlui Nolan de a imbina scene briliante si decoruri uimitoare, la fel cu abilitatea a de a investi maretie si noutate in teme conventionale au dus la iluzia ca ar fi un fel de vizionar.”

Motivul pentru care A.O.Scott crede asta e ca „desi sunt multe de vazut, nu exista o viziune originala care sa conteze. Ideea dlui Nolan despre minte e prea literala, prea logica si prea ca la carte pentru a lasa nebunia libera – riscul confuziei, al delirului si inefabilei ambiguitati – de care are nevoie subiectul.” Dar poate ca nu e regizorul de vina, ci „forma lui artistica in acest moment istoric.Visele noastre hranesc filmele. Filmele ne hranesc visele. Totusi, imaginatia noastra e inca flamanda.”

Movieline.com: „Is Inception This Year’s Masterpiece? Dream On”

„The Hollywood Reporter” considera (prin Kirk Honeycutt) ca „intr-o vara plina de remake-uri, reluari si continuari” Inception e „lejer cel mai original film de-o buna bucata de vreme”. Revista de profil plusa si scria inaintea premierei ca filmul „nu doar ca il pune pe Nolan in fruntea topului autorilor de SF, dar pune si acest film Warner Bros langa prima pozitie sau in fruntea topului verii.” Ramane de vazut dupa ce apar cifrele primului weekend si in urmatoarele saptamani. Kirk Honeycutt mai scrie ca ceea ce vinde filmul sunt in special actorii, remarcand si faptul ca regizorul a redus efectele realizate pe computer la minimum, ceea ce da viselor o nota de realism.

Cea mai haioasa cronica (dar si cu miez) e cea postata de Stephanie Zacharek pe site-ul de specialitate movieline.com sub titlul „Is Inception This Year’s Masterpiece? Dream On”. Incepe asa: Daca luam opera lui Christopher Nolan ca indiciu, intram intr-o epoca in care filmele nu vor mai fi marete („great”). Ele vor fi doar super-tari („awesome”), ceea ce nu e tocmai acelasi lucru.”

„Orice visezi, Nolan face in Inception,”, scrie Stephanie Zacharek, remarcand ca el impinge limitele filmului („it’s just pure ‘OMG I gotta text my BFF right now’ sensation”) pana la a nu mai face cinema. El nu construieste o stare, ci contorsioneaza intriga, folosindu-se de „Zimmermusik” (mai ales cand actiunea treneaza) „pentru a ne aminti cand trebuie sa fim bucurosi, speriati sau emotionati. E mai putin regie si mai mult coordonare a traficului”. Ca sa lege elemente vizuale care altfel nu comunica, Nolan foloseste multe dialoguri care explica actiunea (de genul „Killing him would just wake him up”).

Foarte amuzanta e si explicatia pe care criticul american o da resorturilor care l-au impins pe Christopher Nolan sa faca acest film mai „pretentios si mai incarcat decat Cavalerul negru”. „Scopul lui Nolan e, poate, sa ne mentina confuzia la un nivel la care nu vom mai indrazni sa-i punem la indoiala geniul”. Cu un nume („care suna ca un parfum Calvin Klein) si un erou „ale carui urechi se ridica de cate ori aude Inception”, filmul lui Christopher Nolan nu scapa nescarmanat din mainile lui Stephanie Zacharek, termenul de „cool” revenind pe tapet.

E ceva bun in film, totusi? „E un film suficient de frumos ca sa te uiti la el”, admite Zacharek, laudand munca directorului de imagine Wally Pfister, dar si asta suna ca un fel de „Afara-i vopsit gardul”. „Cu cat inaintezi mai in adanc, cu atat lucioasa lui suprafata vizuala pare o inselatorie. Aproape fiecare moment e atat de mare, de umflat incat nimic nu mai are greutate.(…) Desi Inception da impresia unei opere inteligente si complexe, el nu e decat o incalceala suparatoare. Nu exista eleganta in viziunea lui Nolan, numai sudoare.”