De ce moartea Madalinei Manole nu este nici "curajoasa" dar nici "lasa"?

Nu faptul ca televiziunile au vorbit astazi pana la saturatie despre moartea Madalinei Manole este revoltator. Aceasta specie de indecenta face parte, pana la urma, din ADN-ul mass-media din intreaga lume. Nici faptul ca au aparut – instantaneu – cohortele de amici cu declaratiile stranse clabuci la gura, dar care-i vorbeau cantaretei din an in Pasti, nu merita indignarea. In lumea noastra exhibitionista e din ce in ce mai greu sa intelegi ca, in astfel de prilejuri, tacerea este cea mai pura forma de respect. Insa stupefiant este deficitul explicatiilor clare, care sa faca inutila orice tacla

Manifestarea comportamentului suicidar difera de la o persoana la alta. Aparitia unei retrageri drastice sau a unei hiperactivitati poate fi un semn ca ceva nu este in regula. Unii oameni au un comportament foarte pozitiv, sunt chiar fericiti, odata ce au luat decizia de a-si lua viata. In acelasi timp este posibil ca manifestarile sa fie de furie sau nerabdare fata de anturajul apropiat.

pe marginea motivelor care stau in spatele unei astfel de intamplari.

Mii de comentarii au aparut astazi pe site-urile care au scris despre moartea Madalinei Manole. Unii au apreciat “curajul” de a face un astfel de gest, altii au acuzat “egoismul si lasitatea” celei care a murit prin suicid. Dar a vorbi despre “curaj” sau despre “lasitate” intr-o astfel de situatie este o mare greseala. Suicidul reprezinta statia finala si tragica a unei boli numite depresie majora, care apare datorita unui dezechilibru neurohormonal la nivelul creierului. Despre cei care mor de cancer nu se poate vorbi in termeni de “curaj”/”lasitate”. Este valabil si pentru cei care mor prin suicid. O depresie majora neglijata sau netratata poate duce, in timp, la tentative de suicid. Din nefericire, astfel de tentative sunt adeseori fatale. Nu se poate vorbi nici despre un gest curajos, dar nici despre unul egoist. Persistenta folosirii acestor termeni demonstreaza absenta informarii si lipsa de respect pentru cel care si-a luat viata.

Suicidul nu este niciodata rezultatul unui singur factor sau al unei serii de evenimente nefericite si nici o

Depresia si comportamentul suicidar sunt frecvent asociate. Depresia este o boala tratabila, iar suicidul poate fi prevenit.

modalitate prin care sa faci fata unor probleme personale. Criza economica sau problemele sentimentale ne afecteaza deopotriva pe toti, dar mai mult pe cei vulnerabili, cum este cazul persoanelor care sufera de depresie. Dar nu criza economica sau dezamagirea in dragoste sunt cauza suicidului, ci depresia nediagnosticata sau tratata fara succes.

UN AVERTISMENT ADRESAT REPORTERILOR

Atentia hiperdimensionata pe care presa o acorda mortii Madalinei Manole poate fi inteleasa, dar nu si felul in care acest eveniment este relatat. Insistentele reporterilor in a afla continutul mesajului de adio sau tipul de

Semne ca cineva doreste sa se sinucida includ conversatii despre „aranjarea tuturor afacerilor” sau exprimarea unor sentimente de esec si disperare.

substanta folosita sunt necugetate si lipsite de profesionalism. Manualele de jurnalism insista asupra evitarii descrierii explicite si detaliate a suicidului in mass-media. Motivul poarta numele de “efectul Werther” si desemneaza fenomenul suicidului prin imitatie. Prima aparitie cunoscuta a suicidului prin imitatie s-a inregistrat in 1773 cand a fost publicat romanul lui Goethe, “Suferintele tanarului Werther”. La scurt timp dupa aparitia cartii in Europa au crescut cazurile de sinucidere in randul tinerilor, care copiau metoda folosita de tanarul Werther. Acesta este fenomenul care a dus la interzicerea romanului in anumite tari europene. Acest fenomen s-a repetat si in urma suicidului unor celebre vedete rock.

Simptomele fizice ale depresiei: insomnia, pierderea apetitului sau mesele neregulate, dureri de burta, atacuri de panica, pierderea concentrarii sau energie diminuata.

Avertismentul psihiatrului Ion Vianu este hotarat: “Asa cum numarul omorurilor este mai mare in tarile unde accesul la armele de foc este facilitat, sinuciderea este si ea favorizata de accesul prea larg la informatia despre sinucidere si, mai ales, a descrierii amanuntite si complezente a modului de sinucidere. O informatie despre sinucidere, despre modul cum a fost ea pusa in act este, intr-un fel, o invitatie la sinucidere. De aceea nu se poate sublinia indeajuns ca, din punctul de vedere al eticii jurnalistice, informatia despre sinucidere trebuie sa fie de o sobrietate, de o retinere extrema. Mai ales nu trebuie sa dea nici o informatie despre modul de operare a actului fatal”.

​MITURI DESPRE SUICID

Mitul: Oamenii care vorbesc despre sinucidere nu vorbesc cu adevarat serios si e putin probabil ca sa se sinucida.

Faptele: Se intampla frecvent ca oamenii care se sinucid sa marturiseasca cuiva ca nu mai au pentru ce trai sau ca nu mai au niciun viitor. E posibil ca unii chiar sa spuna ca ar dori sa moara. E posibil ca oamenii sa vorbeasca despre suicid pentru a obtine atentia de care au nevoie, dar e foarte important ca oricine vorbeste despre sinucidere sa fie luat foarte in serios.

Mitul: Odata ce o persoana a avut o tentativa serioasa de suicid, e putin probabil ca acea persoana sa mai incerce si a doua oara sa se sinucida.

Faptele: Cei care au incercat sa se sinucida odata sunt de 100 de ori mai predispusi decat populatia in general sa incerce din nou. Aproximativ patru din 10 oameni care au murit prin suicid au mai avut tentative de suicid anterioare.

Mitul: Daca o persoana are intentii serioase de a se sinucide, atunci tu nu poti face nimic.

Faptele: Ideile suicidare sunt adesea doar o stare temporara. Daca cineva poate avea un tonus scazut si poate fi stresat pentru o perioada consistenta de timp, adevarata criza suicidara poate dura putin. Oferirea de ajutor adecvat si suport emotional la timp poate reduce riscul de suicid al celor care experimenteaza stari de nefericire profunda.

Mitul: Sa vorbesti despre sinucidere e o ideea proasta pentru ca poti da cuiva idei sa incerce.

Faptele: Cand cineva are idei suicidare de obicei nu doreste sa-i ingrijoreze sau inspaimante pe cei din jur asa ca nu vorbeste despre intentiile sale. Intrebandu-i direct despre suicid le dati permisiunea sa va vorbeasca despre cum se simt. Oamenii care au trecut printr-o astfel de criza spun frecvent ca a fost o imensa usurare pentru ei sa poata vorbi despre ideile lor suicidare. Odata ce cineva incepe sa-si exploreze si sa vorbeasca despre sentimentele si temerile lui/ei sansa de a descoperi si alte alternative la suicid creste.

Mitul: Oamenii care ameninta ca se sinucid doar cauta atentie si nu trebuie luati prea in serios.

Faptele: Astfel de oameni vorbesc despre gandurile lor doar pentru ca in acest fel solicita ajutor. Reactia apropiatilor ca si oferirea atentiei de care aceste persoane au nevoie le poate salva viata. O tentativa de suicid trebuie intotdeauna sa fie luata in serios.

Mitul: Oamenii cu idei suicidare vor sa moara.

Faptele: Oamenii cu idei suicidare nu vor in realitate sa moara, ei de fapt nu isi mai doresc sa traiasca viata pe care o au. Oferirea de suport emotional si discutarea diferitelor optiuni ii poate ajuta pe acesti oameni sa depaseasca faza suicidara.