Moftul neimpozitarii softistilor

Fara ei, nu mai misca nimic: nici productia, nici comunicarea, nici vanzarile sau achizitiile, nici tranzactiile la bursa. Ei sunt stapanii lumii virtuale, prin care circula grosul fluxului informational. IT-istii s-au constituit intr-o casta „de elita“, fie ca presteaza servicii realmente benefice in economie si societate, fie ca o prada clonand carduri bancare, sau hacker-ind situri corporatiste si ale institutiilor de stat. Atacul noilor privilegiati functioneaza, sustinut de lobby-ul patronal. La presiunea acestuia, Guvernul Romaniei perpetueaza discriminarea fiscala, care ii scuteste pe „creierasii calculatoarelor“ de plata impozitului pe venit.

Un salariat „normal“ la o firma privata, un pensionar cu pensie peste 1.000 de lei sau chiar un bugetar poate cu greu sa inteleaga de ce „unii sunt mai inegali ca altii“ la plata darilor catre stat. In sprijinul perpetuarii acestei discriminari fiscale a grait si Dan Matei Agathon, fost ministru pesedist, devenit portavoce a patronilor. „Semnalul dat ieri de Guvern privind impozitarea veniturilor din IT va alunga investitorii din acest domeniu si va pune pe butuci unul din ultimele sectoare industriale unde suntem competitivi pe piata internationala” a declarat in 27 mai Agathon, purtator de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR).

Sperietoarea agitata de parintele palmierilor de pe litoral seamana foarte mult cu cea a lobby-ului neoliberal, pentru care orice interventie a statului, orice impunere de reguli in functionarea pietelor financiare si economice este prezentata ca un dezastru. Desi, daca ne gandim bine, dezastrul financiar actual a fost provocat tocmai de iesirea de sub control a finantelor mondiale, care au luat-o in deriva, din cauza prea multelor si prea complexelor „derivate” financiare lansate pe piata, fara acoperire in bani.

Insa mediul financiar n-a invatat nici din falimentul Lehman Brothers, nici din criza in care ne afundam tot mai mult. Mediul financiar si investitional a invatat insa ca se poate baza pe cardasia politicienilor si poate exercita presiuni asupra guvernelor, in numele unor false imperative. In Romania scuturata puternic de criza si de obligatiile financiare catre FMI, protejarea investitiilor straine si a creierelor din IT-ul romanesc par a fi subiecte tabu.

Fara a avea vreo personala aversitate fata de vrajitorii calculatorului, protectia lor fiscala mi se pare discriminatorie fata de celelalte categorii de angajati. Mi se pare si paguboasa pentru statul roman, al carui guvern actual a ajuns sa taie 25% din salariile bugetarilor, 15% din pensii si indemnizatiile pentru mame, sa ia de la gura catorva milioane de nevoiasi, in mod nediferentiat. O politica atat de transant antisociala, atat de opaca la alte solutii de diminuare a deficitului bugetar, n-a dovedit nici unul dintre guvernele tarilor europene aflate acum in dificultati financiare sau chiar in prag de faliment.

In Germania, formula „de protectie” fiscala a bransei IT functioneaza putin diferit. Nici un specialist in calculatoare, consultant IT, developer sau softist nu e scutit de la plata impozitului pe salariu, daca e angajat la o firma. Daca lucreaza in regim de liber-profesionist, atunci se supune impozitarii pe profit, ca orice alt freelancer. Pana la 24.500 de euro anual, venitul unui liber-profesionist –in aceasta categorie intrand si avocati, medici, ingineri, artisti, jurnalisti-, ramane scutit de impozit. De la acest barem in sus, impozitarea se aplica gradual.

Anul acesta, Curtea de Conturi Federala (Bundesfinanzhof-BFH) a decis ca „nu numai software development-ul, ci si intretinerea sistemelor de operare sau managementul de mari proiecte IT intra in categoria activitatilor liber-profesioniste“. Astfel, BFH „a extins sfera activitatilor ingineresti care pot fi executate in regim freelance nu numai asupra crearii de software pretentioase, prin intermediul informaticienilor cu diploma sau al unor autodidacti cu calificare corespunzatoare, ci si asupra domeniului tehnic al prelucrarii electronice a datelor.“

Ce inseamna asta pentru freelancerii IT din Germania? Inseamna ca nu mai sunt obligati sa plateasca „impozit pe firma” (Gewerbesteuer), un supra-impozit pe profit care era virat direct in contul administratiei locale. Inseamna ca s-a eliminat dubla lor impozitare, chit ca acesti bani lipsesc din bugetul pentru infrastructura, al oraselor si comunelor. Mai inseamna si ca freelancerii din IT sunt scutiti de anualul bilant de firma, acesta fiind inlocuit cu o procedura simplificata de evidentiere a veniturilor si cheltuielilor (Einnahme-Überschussrechnung), in care doar facturile platite conteaza la calculul contabil.

S-ar crede ca viata unui IT freelancer in Germania e usoara. Ca nu e asa, o demonstreaza un specialist roman in Business Intelligence (BI), matematicianul Alexandru Draghici din Wiesbaden. Dupa ani buni ca angajat, trei ani a lucrat Draghici in regim liber-profesionist si a facut experienta capriciilor firmelor ordonatoare de proiecte, dar si a agentiilor intermediare de forta de munca.

„Cu cat firma de intermediere e mai mica, cu atat e mai mare sansa sa conlucrezi cu ea. Firmele mari lucreaza de regula „pe banda rulanta”: pentru un post, trimit potentialului angajator mai multe profile din pool-ul lor de candidati. La urma, conteaza de obicei doar pretul” a explicat informaticianul roman in ianuarie 2010, intr-un interviu pentru Computerwoche.de. Draghici mai constata ca, anul trecut, nivelul onorariilor pe ora a scazut cu 20%, in timp ce migratia liber-profesionistilor din IT -de la proiect la proiect, de la firma la firma-, a crescut.

Romania vrea sa ramana competitiva pe piata de specialisti IT, in concurenta cu indienii, chinezii sau rusii care ofera servicii tot la pret de dumping. Dupa cum scrie Mihai intr-un post pe Hotnews din 27 mai, „Faptul ca programatorii au fost scutiti de impozit a atras f. multe firme din afara care si-au deschis birouri in Romania. Majoritatea care lucreaza in IT isi negociaza salariul net, asa ca aceasta scutire avantajeaza cel mai mult firma”.

IT-istii romani isi platesc asigurarea de boala si pensie, deci salariul lor nu este complet scutit de taxe. Patronii lor insa, eludeaza elegant fiscul din Romania, platind salarii relativ mici si pe acestea zero impozit. Este un privilegiu necuvenit, care umple doar buzunare si asa preapline cu dividendele incasate pe profit.