Sari direct la conținut

Cum a ajuns Predoiu la propunerea de 9.000 de lei prag pentru incriminarea abuzului în serviciu? „Noi am multiplicat”

HotNews.ro
Nicolae Ciucă și Cătălin Predoiu, Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Nicolae Ciucă și Cătălin Predoiu, Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

În toate instanțele din România, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt pe rol peste 650 de dosare penale care vizează infracțiunea de abuz în serviciu, a declarat luni ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. El a explicat și cum a ajuns la propunerea de 9.000 de lei ca prag pentru incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu, după ce Senatul a votat un amendament care prevede un prag de 250.000 de lei.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a mers luni în Parlament la grupurile parlamentare ale PSD și PNL, unde le-a explicat deputaților de ce este necesară introducerea unui sume pentru infracțiunile de abuz și neglijență în serviciu. El a anunțat la finalul întâlnirilor cu parlamentarii că susține, așa cum a propus și cum s-a discutat în Coaliție, pragul de 9.000 de lei.

  • „În toate instanțele, inclusiv curțile de apel, mai puțin Înalta Curte, deci curte de apel, tribunal, judecătorii, sunt 625 de cauze care vizează abuzul în serviciu.
  • La Înalta Curte sunt, tot așa, la toate completele, inclusiv completele de cinci, fonduri, apeluri, 26 de cauze care vizează abuzul în serviciu.
  • Deci avem 20 de condamnați care ispășesc pedeapsa cu închisoarea pentru abuzul în serviciu, pe rolul instanțelor, până la nivelul curților de apel, 625 de cauze, la nivelul Înaltei Curți – 26 de cauze însumate, toate categoriile de cauze”, a declarat Cătălin Predoiu.

Întrebat despre propunerea ca pragul să fie stabilit la nivelul a două salarii minime pe economie, adică 6.000 de lei, Predoiu a susținut că există un singur reper pe care îl indică în deciziile sale Curtea Constituțională, respectiv o decizie din 2018, unde examinează un prag de un salariu minim brut pe economie. „Și acolo, Curtea spune că este derizoriu și nu poate să împlinească scopul normei juridice de a proteja anumite valori sociale (…). Încă o dată, colegii încă discută. Sunt mai multe opinii. Se va lua o decizie”.

Chestionat cum a ajuns el la propunerea de 9.000 de lei prag pentru incriminarea abuzului în serviciu, ministrul Justiției a spus: „Plecând de la decizia Curții Constituționale din 2018, care a spus că un salariu minim este un prag derizoriu, noi am multiplicat acest salariu minim brut pe economia națională și am ajuns undeva în zona de 9.000 de lei”.

Legat de faptul că în proiectul de lege trimis Parlamentului Ministerul Justiției nu a impus un prag valoric, Predoiu a susținut că a vrut să „lase parlamentarilor întreaga plajă de opțiuni, plecând de la deciziile Curții”.

Senatul a adoptat săptămâna trecută un proiect de modificare a Codului penal prin care se instituie un prag valoric pentru abuzul și neglijența în serviciu. Mai exact, dacă prejudiciul este mai mic de 250.000 de lei, adică 50.000 de euro, atunci nu mai vorbim de infracțiune. Este ceea ce prevedea OUG 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă, numai că atunci pragul era de 200.000 de lei.

Amendamentul care introduce pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu a fost primit pe mail de senatorii puterii după o ședință în cerc restrâns a Coaliției: „Ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau însușite”, a explicat președintele Comisiei Juridice din Senat, Cristian Tăgârlaș care, a introdus amendamentul în proiectul de lege care modifică Codul Penal și care a fost adoptat miercuri de Senat.

Senatorul PNL a explicat că amendamentul însușit de către Comisia Juridică are la bază o decizie a Coaliției de duminică seară, care i-a fost comunicată pe mail. La ședința Coaliției de duminică seara au participat potrivit surselor HotNews.ro Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor, Marian Neacșu și Robert Cazanciuc.

Ulterior, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că propune ca pragul valoric să fie de 9.000 lei. Liderii Coaliției Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au postat pe Facebook că susțin propunerea ministrului Justiției.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro