Argumentul demografic nu pledează pentru creșterea vârstei la pensionare. Dimpotrivă

Introducere •Vârsta de pensionare și nivelul speranței de viață – contextul european • Speranța de viață, evoluție și nivel în România • Participarea la activitatea economică • Trei remarci finale

1. Introducere

S-au înmulțit în mod surprinzător discuțiile în presă asupra creșterii vârstei la pensionare. Ele au apărut nu pentru că problema este de actualitate la guvern, ci pentru că subiectul poate fi exploatat pentru răfuieli în coaliția de guvernare, inclusiv referitoare la ce și cine a trecut în PNRR unele prevederi asupra pensionării. Vine „rotativa”. Un guraliv domn ministru compătimește poporul român, declarând, printre altele: „Eu nu înțeleg ce au gândit acei oameni când au trecut aceste aspecte în PNRR, pentru că, cu siguranță, la oameni nu s-au gândit”, „De ce să schimbăm un lucru bun care funcționează? Nu văd. Doar pentru că unii, din punctul meu de vedere, cei care au scris în PNRR îi urăsc pe cetățenii români? și „…mai întâi trebuie să ne ocupăm de speranța de viață a cetățenilor români si mai ales de speranța de viață sănătoasă, pentru că nu trebuie să punem carul înaintea boilor”. (Agerpres, 20 martie 2023). Ca și cum acesta a fost obiectul major și prioritar al guvernanților și clasei politice după anul 1989 – „…speranța de viață a cetățenilor români și mai ales speranța de viață sănătoasă…”. După treizeci și patru de ani România se află în partea cea mai de jos a clasamentelor europene după nivelul speranței de viață. Același domn ministru știe însă foarte bine că în anul 2023 nu avem un sistem informatic la Casa de Pensii care să permită elaborarea rapidă a orice fel de statistici și informații asupra pensionarilor și generarea automată a cuponului de pensie și soluționarea online a problemelor pensiilor comunitare ale românilor stabiliți în străinătate, numărul acestora fiind în creștere rapidă.

Cititorii vor găsi în articol detalii asupra nivelului speranței de viață la vârstele de 60, 65 și 70 ani în țara noastră, ce se află în spatele valorilor scăzute, cum au evoluat după anul 2000 și măsura în care evoluțiile și nivelul ar putea motiva o majorare a vârstei de pensionare.

2. Vârsta de pensionare și nivelul speranței de viață – contextul european

Vârsta standard de pensionare este în țara noastră de 65 ani la bărbați și de 62 de ani la femei, urmând să ajungă la 63 ani în anul 2030. Unde se află România în context european cu aceste valori?

Figura 1 ne oferă acest cadru pentru anul 2020. O vârstă de pensionare printre cele mai mici la femei și o poziție aproape mediană la bărbați. Se poate remarca dominarea valorilor de 65 și 67 ani, la bărbați în mod deosebit. Valorile cele mai ridicate, de 67 de ani, se află și la bărbați și la femei, în Norvegia, Islanda, Italia și Irlanda. Valorile cele mai mici le găsim în țările ex-comuniste. Intră în această grupă și Austria la femei dar valori nu foarte departe de cele mai scăzute putem observa în Malta, Belgia, Cipru, Luxemburg și Austria la bărbați și în Malta și Elveția la femei. Acest amestec de țări reliefează diferențe semnificative în legislații și practici naționale asupra pensionării.

Date asupra vârstei la pensionare pe țări publică și Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Spuneam că legislațiile și practicile naționale au destule particularități asupra acestei vârste și omogenizarea în publicarea datelor pe țări nu este o întreprindere facilă. Datele pe anul 2000 ale OECD au unele diferențe față de cele publicate de Eurostat [1]. Sunt publicate vârsta de plecare la pensionare pentru o persoană care intră pe piața muncii la 22 de ani și vârsta efectivă de ieșire din piața muncii. Eurostat publică date asupra vârstei legale de pensionare. Au fost preferate aceste date pentru Statele Membre ale Uniunii Europene, alături de alte date Eurostat folosite în articol.

Plasând alături de valorile vârstei legale de pensionare pe cele ale speranței de viață la vârsta de 65 ani în anul 2019, neafectat de Pandemie, în figura 2, putem vedea unde se află țara noastră în context european și măsura în care există o legătură între nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani și nivelul vârstei legale de pensionare.

Poziția României la nivelul speranței de viață este dezolantă, alături de pozițiile Bulgariei, Letoniei, Lituaniei și Ungariei la bărbați și Bulgariei și Ungariei la femei, departe de nivelul mediu al UE-27, fără a mai vorbi de valorile din țările care se află deasupra valorilor medii. Țările ex-comuniste domină grupa țărilor cu valori mici. Există o corespondență între nivelul speranței de viață la vârsta de 65 ani și nivelul vârstei legale de pensionare. Puținele excepții provin din particularități naționale asupra vârstei la pensionare, cazul pozițiilor Austriei și Poloniei la femei. De precizat că sunt țări în care prin prevederi legale vârsta legală de pensionare este mărită pe măsură ce speranța de viață crește.

O precizare poate fi utilă. Speranța de viață la naștere calculată pentru un an calendaristic indică numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un născut viu, băiat și fată, daca generația din care face parte ar avea pe tot parcursul vieții, până la epuizarea ei numerică (dispariția ei), convențional 100 de ani, mortalitatea pe vârste dintr-un an calendaristic. Generația este una ipotetică. În mod similar, speranța de viață la vârsta de 65 ani indică numărul mediu de ani pe care i-ar mai trăi o persoană, bărbat și femeie, care a ajuns la vârsta exactă (aniversare) de 65 de ani din aceeași generație ipotetică și în aceleași condiții. Instrumentul demografic folosit la determinarea speranței de viață pe vârste este tabela de mortalitate. În forma ei detaliată o tabelă de mortalitate are 9 indicatori pe vârste. Speranța de viață într-un an calendaristic este un indicator ipotetic, menit a conferi ratelor de mortalitate pe vârste din anul respectiv, la bărbați și la femei, o semnificație în termeni de durată a vieții. Durata medie a vieții se determină numai pentru o generație reală, pentru care există rate de mortalitate la toate vârstele, de la 0 la 100 de ani. Este o valoare reală. Ea se poate determina numai după dispariția generației. Cititorul interesat poate găsi mai multe detalii asupra speranței de viață și duratei vieții, deosebiri și asemănări, în Addendum.

Determinanții nivelului speranței de viață la femei și la bărbați la vârsta de 65 de ani în anul 2019 nu pot diferi față de cei ai speranței de viață la naștere, sunt aceiași factori economici, sociali, culturali, medicali și de mediu care au contribuit, îndeosebi începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, la reducerea masivă a mortalității și la progresul continuu al speranței de viață la toate vârstele. Acumulările pozitive în factorii determinanți s-au consolidat în timp cu efecte spectaculoase asupra mortalității și speranței de viață. Cât de corelate sunt valorile speranței de viață la vârsta de 65 ani la femei și la bărbați în țările europene în anul 2019 (neafectat de Pandemie) putem vedea în figura 3. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro