Cum iau ziaristii urma banilor, asmutiti de Patriciu si Vantu

A fost o placere miercuri seara: jurnalistii de la Realitatea TV, blanzi ca mieluseii cu Mircea Geoana, Crin Antonescu, Dinu Patriciu si Sorin Ovidiu Vantu. Ca prin farmec, le-au disparut tonul isteric, ironia ieftina si intrebarea insidioasa. In esenta, si-au somat continuu invitatii sa recunoasca si sa garanteze public ca o sa fie bine cu Geoana, rau cu Basescu. Fiorosii caini de paza de ieri se freaca astazi mieunand de picioarele celor care isi delimiteaza grabiti teritoriul inainte sa fi castigat puterea.

Realitatea TV sustine aproape deschis Alianta Anti-Basescu, in perfect acord cu optiunile declarate public de Sorin Ovidiu Vantu. La televiziunea lui Dan Voiculescu e fara perdea: cu exceptia unei emisiuni la care a participat Vasile Blaga, in intervalul 5 noiembrie si 24 noiembrie nici un PDL-ist nu a calcat la Antena 3. Pana si emisiunile de dimineata erau organizate in format PSD-PNL-moderator.

Explicatiile slugarniciei jurnalistilor angajati la moguli pot fi multiple: unii fac propaganda din convingere, altii din oportunism, altii din lipsa de alternative. Pe multi ii uneste insa rata la banca si groaza de faliment personal.

Impinsi de instincte mai puternic decat ratiunea, amplificate de criza, cei mai multi se transforma benevol in propagandisti ai Aliantei Anti. Actioneaza pavlovian, la fel ca mogulii: dau din coada la vederea PNL sau PSD si latra isteric, maraie si clantane cand simt miros de Basescu si PDL. Struniti in lesa aurita a lui Vantu sau Patriciu, cei mai multi jurnalisti iau urma banilor usori cu coama zburlita la oricine le sta in cale. Candidatul si partidul care le garanteaza rebransarea la resurse e bun. Oricare altul e rau.

Veniturile televiziunilor de stiri au scazut dramatic si din cauza crizei, dar si din cauza statului neprietenos. Realitatea TV, de pilda, inregistreaza pierderi de 15 milioane de euro pe an, fiscul le blocheaza conturi, procurorii ancheteaza o pretinsa returnare ilegala de TVA in valoare de 60 de milioane de euro.

„Intariti-va statul”, indemna SOV in urma cu cateva luni. Cand statul s-a intarit, dar in detrimentul afacerilor sale, Vantu a devenit nostalgic: „Cel mai bun presedinte in opinia mea de pana acum a fost Ion Iliescu in al doilea mandat si cel mai bun premier al Romaniei a fost Adrian Nastase”. Sub cei doi, statul era visul oricarui mogul: corupt de sus pana jos, penetrabil, controlabil, mafiotizat, adica perfect.

Pana mai ieri, toti liberalii se jurau ca Patriciu se tine departe de politica, ca nu se baga. De luni incoace, aflam ca Patriciu se baga peste tot, ca se intalneste cu Nastase, cu Melescanu, cu SRS, cu Vantu, ca discuta despre strategii economice si despre oportunitati de afaceri.

Miercuri seara am aflat ca Antonescu era pentru Dinu Patriciu „prima subvarianta” si ca il „pregatea” pe Geoana atunci cand il numea un liberal deghizat: „ca orice jucator sau ca orice om de afaceri, incercam sa-mi imaginez viitorul”. E dreptul lui sa incerce, si al nostru sa-i refuzam halucinatiile.

Adevarul e ca Patriciu nu s-a saturat de politica. S-a saturat doar sa zaca pe un munte de cash pe care sa nu-l poata misca eficient prin Romania. Din cauza asta, are mare grija de Adevarul sau: cititorii trebuie tinuti departe de politica, ocupati eventual cu Tom si Jerry. Saturat cu forta de politica, cetateanul visat de Patriciu inghite pe nemestecate guverne personale clocite cu Voiculescu si Vantu, citeste literatura aproximativa si se uita la desene animate.

Vazandu-i cum se cred deja stapanii Romaniei, ascultandu-i cum vorbesc despre candidati si politicieni ca despre niste pioni amarati pe tabla lor de sah, cum orice urma de ratiune li se pare demna de tot dispretul, ti se face rusine pana si cu oligarhia romaneasca: niste tarani sportivi cu caravata si adidasi in picioare alergand dupa linistea din vremurile bune, cersind putin respect. S-ar putea ca tocmai vanitatea lor scuipata in fata opiniei publice sa-i coste pe 6 decembrie.