Doi romani la Madrid
Cu siguranta, doar vazand acest titlu, o mare parte a celor care au ajuns pana aici, au si plecat mai departe spre alte articole. Si asta pentru ca in titlu nu apare ca, doi romani au violat, furat sau mai stiu eu ce fapta or mai fi facut la Madrid. In articolul acesta nu veti afla nimic de genul asta. In schimb cel ce are rabdarea sa parcurga acest text aflat la mare concurenta cu stirile care fac „rating” va afla altceva.
Sambata seara, cand Madridul mustea de turisti doritori de distractie, intr-o mica cafenea din inima capitalei Spaniei, vreo 50 de romani s-au strans sa asculte poezie. Si nu, acelasi Eminescu, Cosbuc sau Toparceanu. Ci poezia a doi contemporani, din doua generatii diferite.
Ioan Es. Pop, un neaos maramuresan emotionat si extrem de direct si Claudiu Komartin, un tanar poet autodeclarat „singuratic si indragostit de viata”. Cei doi, veniti din tara au reusit sa-i faca pe cei care le ascultau poeziile sa se recunoasca oarecum in viata de zi cu zi din versurile lor.
Au fost doua ore cand, la Madrid, vreo 50 de romani s-au hranit si cu ceva cultura, nu doar ura, stiri spectaculoase si comentarii despre ei facute mai ales de neaveniti. Romanii de departe stiu sa aprecieze altfel fiecare picatura de cultura romaneasca la care au acces, chiar fara sa fie subiect de breaking news.
Si daca ati avut rabdare sa cititi aceste randuri, poate o intrebare isi asteapta acum raspunsul. Cand ati citit ultima oara o poezie a unui poet roman contemporan? Chiar necunoscut! Daca raspunsul este, nu, sau nu imi amintesc iata aici cate o poezie din creatiile celor doi .
12 octombrie 1992
Ioan Es Pop
Ma intorc acasa dupa ani si ani de umblat prin Bucuresti
si ma intorc cu o plasa goala in mana ,
si iese ea la poarta si imi zice pai,
dragul nostru ,parca ai zis ca mergi la castig
parca ziceai ca tu, in doi ani, o sa cauti sa castigi cat altii in 4
si uite ca acum n-aduci nimic.
Ba, uite, dragilor, chiar nimic n-am castigat.
Si aduc acasa atata nimic cat n-a putut aduna
nimeni in astia doi ani.
Nici n-am putut cara de unul singur,
atata nimic am castigat.
In urma mea vin carele-ncarcate cu nimic,
gata sa se rupa sub greutate.
Cand o sa se desarte toate-n curtea noastra
nimeni n-o sa aiba atata nimic ca si noi.
Intr-un an, doi o sa fie mai cautat decat aurul.
O sa vindem din el numai cand va fi la mare pret.
Fiti siguri, dragilor, atata nimic n-are nimeni,
Doi ani am tot adunat numai cu gandul la voi.
EUROTANASIA
Poezie dedicata bunului prieten Manasia
Claudiu Komartin
Sunt tanar
sunt orgolios
sunt nerabdator
sunt plin de curaj
sunt sentimental
sunt comunist
sunt homosexual
sunt arab
sunt razbunator
sunt aici
sunt flamand
sunt devotat
sunt mandru
sunt liber
eutanasiati-ma
Nota: Autorul textului a publicat poeziile cu acordul celor doi poeti.