FOTOGALERIE Director de statiune de cercetare pomicola "S-a ajuns la o situatie de neconceput: consumul intern de fructe este asigurat intr-o proportie mai mica de 30% de productia autohtona"
La Bilcesti, in partea de nord a judetului Arges, la 10 km de Campulung-Muscel, se afla una din cele mai vechi plantatii de afin din Romania. De ea are grija inginerul Catalin Badescu, crescut si inca indragostit de cultura de afin. HotNews.ro a discutat cu el despre cercetarea pomicola, culturile de afin din Romania si dificultatile infiintarii si intretinerii unei astfel de culturi.
HotNews.ro: Cum si cand a inceput nebunia cu pasiunea pentru afin?
Catalin Badescu:E o intamplare pana la urma. Tine de hazard, dar si de inspiratia si profesionalismul profesorului Nicolae Stefan, care în urma unei vizite in Statele Unite, a remarcat cultura afinului si a facut demersurile necesare pentru infiintarea unor culturi experimentale in Romania. A adus material saditor, importat din Statele Unite si din Franta si s-au infiintat mai multe campuri experimentale in mai multe locatii in Romania.
Cea mai inspirata alegere s-a dovedit statiunea de la Bilcesti, unde parintii mei erau cercetatori in pomicultura si unde culturile infiintate in anul 1968 produc si in prezent. Copil fiind, imi insoteam destul de des parintii in campurile experimentale si in vacante imi castigam banii de buzunar la recoltat de fructe de arbusti, asa cum peste ani avea sa se intample si cu cei 3 copii ai mei. Cadrul natural si specificul activitatii de cercetare m-au determinat sa aleg profesia de horticultor, desi am urmat cursurile liceale la profilul matematica fizica. Intamplarea a facut ca in facultate sa intalnesc partenera de viata si sa lucram impreuna, asemeni parintilor mei.
Catalin Badescu la Bilcesti Foto: HotNews.ro |
HotNews.ro: Mai exista culturi de afin in tara in afara de Bilcesti?
Catalin Badescu: Inainte de 1989, pe baza unui program de promovare a culturilor de arbusti fructiferi in Romania pe aproximativ 15.000 ha, s-au infiintat cateva mii de hectare din care 400 cu afin. Din pacate dupa 1989, nu numai ca obiectivele acestui program nu au mai fost considerate oportune, ba mai mult cea mai mare parte a culturilor infiintate s-a distrus. Programul pornea de la premisa ca fructele de arbusti erau foarte solicitate pe piata tarilor vest-europene.
Cele mai mari suprafete sunt in Statele Unite si in Chile
In acea perioada coacazele neagre se exportau cu 3 dolari kilogramul. Imediat dupa revolutie, preturile de valorificare ale fructelor de arbusti erau modice, ca urmare a importului masiv de produse alimentare de tot felul ce au invadat piata romaneasca si a restrangerii activitatii si chiar a desfiintarii unitatilor specializate in preluarea si valorificarea fructelor, inclusiv a celor ce se ocupau de export. Aceste cauze, coroborate cu procesul lent de transfer al proprietatii funciare, au dus la scaderea dramatica a suprafetelor cultivate cu arbusti fructiferi.
In prezent interesul pentru aceata cultura a crescut si exista cateva plantatii in tara care si-au demostrat eficienta, in special dupa anul 2000. In ultimii ani s-au plantat cateva zeci de hectare si sunt depuse proiecte pentru obtinerea de finantari pentru infiintarea de noi culturi. Interesul actual este justificat daca se are in vedere cresterea spectaculoasa a cererii de afine pe plan mondial.
Ghivece de afin Foto: HotNews.ro |
HotNews.ro: Care este situatia pe plan mondial?
Catalin Badescu: La ora asta in lume sunt cca. 100.000 de hectare cultivate cu afin. Cele mai mari suprafete sunt in Statele Unite si in Chile. Suprafete importante mai sunt si in Noua Zeelanda, Australia, Argentina. In Statele Unite, la sfarsitul secolului trecut, dupa o perioada de 60 de ani cand cultura afinului s-a mentinut pe 15-18.000 hectare, in prezent s-a ajuns la o suprafata cultivata de cca 30.000 ha si exista un program de dublare a suprafetei in urmatorii ani. Se pare ca intr-o alta perspectiva, China va deveni un actor principal pe piata mondiala a afinelor.
China vrea sa ajunga la 100.000 de hectare de afin in anul 2030
Vara trecuta am participat la al IX-lea Simpozion al afinului in Statele Unite. In cadrul Simpozionului chinezii au prezentat o lucrare privind extinderea afinului in China. Acolo s-a prezentat programul lor prin care vor sa ajunga la 100.000 de hectare in anul 2030. Pentru a-si justifica acest obiectiv ambitios, au mentionat ca in urma cu 20 de ani, au avut un program similar pentru productia de mere si in 15 ani au ajuns sa realizeze jumatate din productia mondiala de mere, concluzionand: daca am reusit la mar, la afin de ce nu?
HotNews.ro: Ce are Bilcestiul de ii place afinului?
Catalin Badescu: Nu are nimic spectaculos. Din punct de vedere climatic, precipitatiile asigura cea mai mare parte a neceasarului hidric in majoritatea anilor. La Bilcesti nu se inregistreaza temperaturi extreme pe timpul verii si nici pe timpul iernii. Solurile sunt acide ca pe majoritatea amplasamentelor din zonele submontane din Romania.
Unde solul nu e acid, se poate planta afin, dar costurile sunt foarte ridicate deoarece pentru fiecare planta este necesar un amestec adaus de plantare de cca. 200l, ceea ce presupune manipularea unor cantitati enorme de material organic. Afinul insa are un avantaj important urmare a unei bioconversii foarte bune. Pentru 10 tone de afine, consumul e undeva la nivelul a cca. 50 kilograme de azot substanta activa. In aceste conditii, afinul poate fi eficient si pe soluri cu fertilitate scazuta prin aplicarea unei tehnologii specifice.
Ghivece cu puieti de afin Foto: HotNews.ro |
Impedimentul cel mai mare pentru infiintarea unei culturi este durata destul de mare de 5-6 ani pana la recuperarea investitiei
HotNews.ro: Ce parere aveti despre viitorul culturii de afin in tara noastra?
Catalin Badescu: Dupa parerea mea cultura afinului se va extinde semnificativ in Ardeal in mod deosebit in zona Fagaras. Aici microclimatul este destul de favorabil iar solurile sunt propice. Spre deosebire de alte zone cu conditii pedoclimatice asemanatoare, Fagarasul beneficiaza de atuul unor intreprinzatori entuziasti ce au infiintat in ultimii ani peste 20 hectare de plantatii.
La acesta situatie a contribuit esential existenta catorva culturi infiintate in anii ’80 cu material saditor produs la Bilcesti, care in ciuda schimbarii proprietarilor, fapt ce a avut ca urmare aplicarea unor tehnologii sumare, sunt inca viabile si produc rentabil an de an.
In conditiile cererii crescande de afine pe piata UE, afinul este o oportunitate pentru Romania. Pornind de la exemplu statului Chile, o tara cu potential economic comparabil cu al Romaniei, care a inregistrat progrese spectaculoase de la cateva hectare la nivelul anilor ’90 la peste 15.000 ha in prezent, pentru Romania 10.000 ha ar fi un obiectiv realist.
In acesta directie sustinerea finaciara a unui program de infiintare de plantatii comerciale cu rol demonstrativ in zonele cu potential de extindere, ar contribui la accelerarea ritmului de promovare a acestei culturi deosebit de valoroase.
HotNews.ro: Daca afinul este atat de valoros, ce justifica reticenta romanilor pentru aceasta cultura?
Catalin Badescu: Lipsa informatiei, dar si potentialul financiar scazut al posibililor cultivatori. Impedimentul cel mai mare pentru infiintarea unei culturi este durata destul de mare de 5-6 ani pana la recuperarea investitiei. E singurul aspect negativ al acestei culturi, care este determinat de o caracteristica de specie. Sistemul radicular al afinului este destul de firav si se dezvolta incet in primii ani. In consecinta ritumul de crestere al tufelor ete mai lent. De la 3-4 ani de la plantare, ritmul de crestere se intensifica. Practic in anul 6-8 de la plantare, planta ajunge la dimensiunile normale. In rest afinul are numai calitati: fructe de calitate exceptionala, productii ridicate an de an, cerere de fructe foarte ridicata in mod deosebit pe piata externa, pret de valorificare ridicat, lucrari de intretinere a plantatiei mai putin costisitoare, posibilitatea cultivarii fara tratamente fitosanitare si nu in ultimul rand durata de exploatare de peste 40 – 50 de ani a unei culturi.
Daca nu ai o suprafata de minim 3-4 ha este mai greu sa faci export
HotNews.ro: Cu cat se vinde kilogramul de afine?
Catalin Badescu: Inainte de 1989 afinele se vindeau cu 17,5 lei kilogramul, cand un kilogram de mere era vandut cu 4-5 lei. In ultimii ani pretul de livrare a afinelor la producator a fost intre 7 si 8,3 RON. In anul 2008, fructele pentru consum in stare proaspata au fost livrate cu 9,5 RON. Pretul mediu de livrare din ultimii 5-6 ani a fost de cca. 2 euro/kg. Pretul de livrare en detail in aceeasi perioada in Romania a fost intre 15 si 50 RON.
HotNews.ro: Aveti cerere si la export?
Catalin Badescu: Am exportat in anii trecuti, mai putin in anul 2008. In momentul in care iti propui sa exporti, trebuie sa asiguri la fiecare livrare o cantitate mare. Fructele de afin se recolteaza esalonat intr-o perioada de circa 5-6 saptamani. Practic la un hectar, la o productie de 10 tone, la o recoltare se pot livra in medie 1-1,5 tone. Daca nu ai o suprafata de minimum 3-4 ha este mai greu sa faci export.
HotNews.ro: De ce iubiti cultura afinului? Stiu ca v-ati facut si lucrarea de doctorat pe aceasta tema.
Catalin Badescu: Progresul tehnologic a dus la o dezvoltare exploziva a tuturor ramurilor economice, inclusiv in agricultura. Competitia in directia realizarii unor productii cit mai ridicate a schimbat in secolul trecut fundamental productia agricola. Acest proces a condus la obtinerea unor productii foarte ridicate prin aplicarea unor tehnologii intensive ce au necesitat o chimizare excesiva.
Majoritatea culturilor in ciuda eficientei ridicate sunt extrem de dependente de factorul antropic. Afinul este o specie la care se pot obtine productii bune si prin aplicarea unor tehnologii de cultura cu un impact negativ minim asupra mediului. Mai mult, aceasta specie poate pune in valoare terenuri cu soluri improprii majoritatii culturilor agricole. Cercetarile efectuate pe parcursul a peste 20 de ani m-au condus la concluzia ca in viitor la aceasta specie se pot elabora tehnologii de cultura care sa asigure o eficienta ridicata cu interventii umane minime.
Nici pana in prezent nu s-a adoptat o lege cadru pentru cercetatea agricola
HotNews.ro: Care sunt problemele din cercetarea pomicola in momentul de fata?
Catalin Badescu: Desi, dupa 1989, foarte multi factori responsabili au acreditat ideea ca agricultura este o sansa pentru Romania, nici pana in prezent in ciuda eforturilor depuse de conducerea ASAS, de conducatorii unitatilor de cercetare, nu s-a adoptat o lege cadru pentru cercetatea agricola. In aceste conditii, cercetarea pomicola s-a confruntat si se confrunta cu o serie de probleme legate de pastrarea patrimoniului, asigurarea finantarii. Acest fapt poate avea urmari grave pe termen mediu si lung, avand in vedere situatia actuala a pomiculturii romanesti.
Material saditor Foto: HotNews.ro |
Desi in trecut Romania era unul dintre marii producatori de fructe pe plan european si mondial, in prezent a devenit un importator. Urmare a diminuarii severe a productiei la nivel national s-a ajuns la o situatie de neconceput in care consumul intern de fructe este asigurat intr-o proportie mai mica de 30% de productia autohtona. Atat de necesara relansare a pomiculturii romanesti nu este posibila fara aportul cercetarii stiintifice. Dificultatile unitatilor de cercetare pomicola au avut ca efect diminuarea semnificativa a numarului cercetatorilor din domeniu. Mai mult, tinerii nu sunt atrasi de aceasta activitate datorita nivelului scazut al salarizarii.
Investitia poate sa ajunga intre 10.000 si 18.000 de euro pe hectar
HotNews.ro: Care sunt dificultatile unei culturi de afin?
Catalin Badescu: Dificultatile sunt legate in special de suportul financiar pentru ca investitia poate sa ajunga intre 10.000 si 18.000 de euro pe hectar. Este o investitie importanta. Pentru ca e vorba de imobilizarea unei sume importante pentru un producator agricol din Romania pentru o perioada de 5-6 ani. Practic bagi banii si dupa 6 ani ti-i recuperezi. Alte probleme deosebite nu sunt.
Tehnologia este destul de bine pusa la punct, poti sa faci o programare foarte clara a ceea ce se va intampla. Sunt cateva verigi tehnologice foarte importante care trebuie tratate serios. Infiintarea nu trebuie facuta cu economii, terenul trebuie pregatit corespunzator, materialul saditor trebuie sa fie de calitate, materialul organic trebuie folosit in cantitatile necesare. Plantarea nu poate fi facuta fara un amestec organic adaus de plantare in cantitati optime, deoarece succesul culturii depinde in cea mai mare masura de respectarea tehnologiei de infiintare.
A plecat prost plantatia, nu prea ai ce sa mai faci
E la fel ca si cu un copil, l-ai crescut prost pana la 3 ani si ai o gramada de probleme, atunci copilul n-o sa mai fie niciodata un om intreg. Asa este si cu afinul, a plecat prost plantatia nu prea ai ce sa mai faci, daca o faci cum trebuie, o sa mearga foarte bine. Efortul financiar al investitiei se justifica daca tinem cont de durata de exploatare. Chiar daca ai 20 si ceva de ani si infiintezi o cultura de ea vor beneficia si urmasii tai. O plantatie de mar in vest este schimbata la 10-12 ani in functie de cerintele pietei. La afin n-o sa se intample asa ceva. Plantele de afin pot rodi abundent chiar la varste de 40-50 ani, diferentele intre fructele soiurilor de afin promovate nu sunt foarte semnificative, iar cererea pe piata UE este foarte mare.
Cultura de afin de la Bilcesti, Arges Foto: HotNews.ro |
HotNews.ro: Ce sfaturi ati avea pentru cei care vor sa cultive afin?
Catalin Badescu: In alegerea unui amplasament pentru o cultura de afin trebuie verificat daca solul este apt si mai trebuie avuta in vedere existenta unei surse de apa pentru eventuala irigare. Desi la Bilcesti afinul a fost cultivat fara irigare, in ultimii ani au aparut dificultati legate de deficitul de umiditate chiar in conditiile in care nivelul normal al precipitatiilor este de peste 700mm. Foarte important este modul in care se efectueaza investitia. Prin implicatiile pe termen lung, la infiintarea unei culturi nu este permis niciun rabat legat de alegerea amplasamentului, calitatea materialului saditor, respectarea tehnologiei de plantare, calitatea lucrarilor de intretinere in mod deosebit in primii 5-6 ani de la plantare.