Romania combate pozitia Ucrainei cu armele Kievului

Insula Serpilor este o formatiune foarte mica, stancoasa, total neintegrata in coasta ucraineana, care nu are si nu a avut niciodata populatie, nefiind capabila sa sustina locuirea umana, si nu poate sustine niciun fel de viata economica proprie, a demonstrat Bogdan Aurescu in ce-a de-a doua zi a pledoariilor la Haga. Agentul Romaniei ii bate pe ucraineni cu propriile arme, multe dintre argumentele sale fiind din presa de la Kiev si din documentele scrise depuse la CIJ.

Aurescu s-a concentrat in discursul sau pe prezentarea caracteristicilor reale ale Insulei Serpilor si a adus probe a caror veridicitate nu poate fi contestata:

•  surse romanesti anterioare ocuparii Insulei de catre URSS: ele nu pot fi acuzate de partinire, deoarece la acel moment nu se punea in niciun fel problema contestarii suveranitatii Insulei si nici problema rolului sau in delimitare
• surse ucrainene de presa recente, care dezvaluie caracteristicile contrare locuirii umane si vietii economice proprii
• elemente de proba pe care insasi Ucraina le-a inclus in anexele la Contra-Memoriul sau din 2006 si care indica aceleasi caracteristici, ele contrazicand chiar sustinerile Ucrainei din documentele scrise depuse la CIJ.

Faptul ca Ucraina s-a contrazis in documentatie i-a creat reprezentantului Romaniei ocazia sa ii „bata” cu propriile arme in demonstratia ca Insula Serpilor este doar „o formatiune foarte mica, stancoasa, total neintegrata in coasta ucraineana”, care „nu are si nu a avut niciodata populatie, nefiind capabila sa sustina locuirea umana”. Aurescu si-a propus sa arate ca Insula este „lipsita de sol, de vegetatie, de fauna, fara apa, cu un climat arid si ostil, la care nu se poate ajunge decat foarte greu (atat pe apa, cat si pe calea aerului), fara niciun fel de resurse si care nu poate produce nimic si, prin urmare, nu poate sustine niciun fel de viata economica proprie”.

Insula Serpilor este o formatiune mica si stancoasa, neintegrata in tarmul continental al Ucrainei

Folosind imagini prin satelit de pe site-ul NASA, Bogdan Aurescu a argumentat ca ele „dezvaluie elocvent” faptul ca Insula Serpilor nu este deloc integrata in coasta ucraineana. Prin urmare, ea nu poate fi utilizata ca punct de baza relevant in construirea liniei de echidistanta.

Imaginea NASA in care Insula Serpilor este aproape insesizabila Foto: Hotnews

„E adevarat ca functia de judecator necesita perspicacitate, dar va asigur ca nu e vorba de un test oftalmologic. Desi romanii, stramosii romanilor, obisnuiau sa-si imagineze justitia ca pe o zeita oarba, va asigur ca ochii dumneavoastra sunt intr-o stare foarte buna”, a spus Aurescu, demonstrand distanta de coasta ucraineana a Insulei Serpilor.

Mai mult, agentul Romaniei a adus in sustinerea acestui argument descrieri din presa de la Kiev, care mentioneaza ca Insula nu este altceva decat o „protuberanta stancoasa”.

In continuare reprezentantul roman a proiectat o schita inclusa de Ucraina in Contra-Memoriul sau, care prezinta „Centrele populate pe coasta ucraineana a Marii Negre”. El a atras atentia ca schita nici macar nu include Insula Serpilor. Ea nu apare deloc pe harta, „ceea ce indica implicit ca Ucraina insasi nu o considera nici relevanta si nici integrata in coasta ucraineana”, a spus Aurescu.

Discursul s-a referit in continuare la dimensiunile foarte mici ale Insulei Serpilor, care are doar 0,17 km2. Dimensiunile insulei sunt echivalente cu cea a Parcului Izvor din Bucuresti.

Aurescu a invocat informatii din perioada interbelica privind eroziunea constanta a formatiunii maritime datorata valurilor si vanturilor puternice. Mai mult, exista si pozitii recente ale oficialilor ucraineni, care sunt preocupati de consolidarea malurilor sale in vederea „prevenirii ruperii Insulei Serpilor in doua”, precum si cu alocarea in bugetul de stat al Ucrainei din ultimii doi ani de fonduri in acest sens.

Anexele Contra-Memoriului Ucrainei i-au oferit agentului Romaniei o serie de alte argumente in a demonstra dimensiunile reduse ale Insulei Serpilor. In documentele depuse la Curte, ucrainenii au calificat formatiunea drept „mica”, „bucatica de pamant izolata in imensul spatiu de apa”, „o stanca solitara si izolata”, avand „dimensiuni neglijabile” si „marime neglijabila”, „un colt izolat de uscat”.

Nici presa de la Kiev nu a fost mai rezervata in aprecieri, iar Bogdan Aurescu a citat-o din plin in discurs, aratand ca jurnalistii ucraineni o numesc „minuscula parte a teritoriului ucrainean”, „o insulita”, „o fasie mica de uscat”, „o foarte mica bucata de uscat”, „o mica insula” sau „chiar si a o denumi insula este excesiv”.

Aurescu a exemplificat cu o referinta din presa ucraineana din vara lui 2008: „De la inaltimea unei pasari in zbor, Insula Serpilor pare exotica, dar de la o mai mica distanta esti in mijlocul unor stanci pustii”, scria publicatia respectiva.

In acesta prima parte a pledoariei sale, reprezentantul Romaniei s-a referit la caracterul de stanca al Insulei Serpilor. Scopul a fost de a pune in evidenta nu numai compozitia geologica a formatiunii, dar in special caracterul nelocuibil al acesteia.

Tot presa ucraineana a fost sursa citarilor lui Aurescu, aratand ca aceasta o descrie ca pe o „stanca de mare”, „o stanca de roci compacte”, „o insula stancoasa”, „o stanca-insula”, „doar o suprafata stancoasa constituita din roci dure” sau „roci pustii”.

Discursul agentului Romaniei a fost insotit de proiectii de fotografii din perioada interbelica, care au aratat trasaturile aride si ostile ale stancii.

Fotografii ale I. Serpilor din perioada interbelica Foto: Hotnews

In finalul primei parti a demonstratiei, diplomatul-jurist a facut o paralela cu insulita malteza Filfla, cu care Insula Serpilor seamana, pe care CIJ a considerat-o, in cazul de delimitare dintre Libia si Malta solutionat in 1985, ca fiind „o stanca nelocuita”, care nu trebuie luata in considerare in calcularea liniei mediane provizorii dintre cele doua state.

Insula Serpilor nu a avut niciodata si nu are in prezent o populatie

Caracterul arid, lipsa de resurse, inclusiv de apa, dimensiunile sale mici, izolarea si inaccesibilitatea sa, climatul ostil si aspru fac din Insula un loc unde, in mod natural, oamenii nu pot suporta sa stea, chiar si pentru perioade scurte de timp, a spus Bogdan Aurescu.

Toate sunt argumente in sprijinul tezei ca Insula Serpilor nu a avut si nu are populatie fiindca nu poate sustine locuirea umana. Toti factorii enuntati de el „determina un sentiment acut de izolare si probleme medicale, mai ales de tip psihologic, pentru cei care sunt nevoiti din pricina indatoririlor oficiale sa petreaca un timp limitat pe Insula Serpilor”, a sustinut agentul Romaniei.

Autori romani interbelici citati s-au referit la insula Serpilor ca la „o insula a lui Robinson Crusoe”, iar paznicul farului si cativa graniceri se puteau simti „exilati” acolo.

El a folosit o serie de surse romanesti si straine, actuale sau foarte vechi pentru a convinge judecatorii ca insula nu este locuibila:

• documente din arhiva Comisiei Europene a Dunarii (care avea in administrare Farul de pe Insula), din perioada interbelica, in care se descriu dificultatile intampinate in recrutarea lucratorilor la far. Principalul motiv invocat a fost „sentimentul acut de izolare continua si neurasteniile provocate de monotonia traiului pe formatiunea maritima”
• un raport din anul 1938 semnat de Mediul-sef al Ministerului Afacerilor Interne care descrie in amanunt, cu date medicale, modul in care climatul de pe Insula Serpilor afecteaza sistemul nervos, provocand debilitate, nevroze, depresii generale, dar si astenie fizica, insomnii, afectiuni grave ale sistemului respirator, ce puteau provoca chiar moartea – considerat cea mai buna dovada de Aurescu pentru a-si demonstra ideea
• scrierile autorilor din antichitate greci si romani care descriau Insula Leuce – numele antic al Insulei Serpilor – ca fiind „fara locuitori”, precum si credintele conform carora este interzis accesul pe acest teritoriu datorita pericolelor la care eventualii vizitatori s-ar fi expus. „Niciun om nu merge de buna voie acolo”, spun autorii antici citati.
• Nici sursele din Evul Mediu nu indica locuirea umana pe Insula Serpilor, in timp ce sursele din secolul XIX si din perioada interbelica (romanesti, dar si straine – de exemplu, britanice, rusesti) arata ca nu exista nicio populatie, cu exceptia foarte putinilor lucratori la far sau a catorva graniceri, care insa erau trimisi pentru scurte perioade de timp, prin rotatie frecventa. Acestia din urma nu pot fi insa considerati a intra in categoria de „populatie”.

Toate aceste citari de documente, descrierea insulei au captat pe deplin atentia judecatorilor, care il ascultau pe Aurescu cu zambetul pe buze.

De altfel, Aurescu a sustinut in fata celor 15 judecatori ca aceeasi situatie persista si astazi, cei cativa graniceri ucraineni sau oameni de stiinta trimisi in misiune sau cu contract pentru scurte perioade de timp neputand fi asimilati unei „populatii”.

Cu atat mai putin poate fi considerata populatie cei sase graniceri ucraineni cantonati pe Insula Serpilor care, cu ocazia vizitei presedintelui ucrainean din 2007, au primit documente de identitate in incercarea de a fi „transformati” in „locuitori permanenti”.

„La prima vedere, aceasta ceremonie este una banala, dar ea e importanta pentru tara noastra, intrucat acordarea actelor de identitate intareste suveranitatea asupra insulei in neogcierile cu Romania”, descria presa ucraineana citata de agentul Romaniei acest episod.

Agentul Romaniei a contracarat in continuare argumentele din Duplica Ucrainei din 2007. Ucrainenii sustin in continuare ca importanta istorica a Insulei Serpilor in termeni de notorietate si relevanta strategica ar indreptati-o la platou continental si zona economica exclusiva.

– „Notorietatea istorica nu are niciun fel de legatura cu indrituirea la platou continental si zona economica exclusiva, nefiind de natura sa dovedeasca abilitatea de a sustine nici locuirea umana, nici viata economica proprie”, a spus Aurescu. In realitate, notorietatea Insulei Serpilor era legata doar de importanta religioasa a cultului lui Ahile, care se referea la „viata de dupa moarte”, aceasta notorietate datorandu-se acelorasi autori antici care descriau Insula Serpilor ca pustie si fara locuitori.

„Cred ca este o miscare riscanta sa construiesti un argument cu privire la capacitatea de a sustine locuire umana pe notorietatea post-mortem”, a spus cu ironie Bogdan Aurescu.

– Pe de alta parte, importanta strategico-militara a formatiunii maritime nu este legata in niciun fel de capacitatea de a sustine locuirea umana sau viata economica proprie, ea fiind motivata de ratiuni pur militare. Scurtele ocupatii ale Insulei Serpilor de catre diverse contingente militare au fost, de altfel, exclusiv sustinute din exterior, in lipsa oricaror resurse care sa faca posibila supravietuirea, a aratat reprezentantul Romaniei.

In continuare Aurescu a combatut un text care sustine – pe baza unei inscriptii antice deteriorate – ca in secolul I e.n. Insula Serpilor ar fi avut o populatie numeroasa si s-ar fi bucurat de o anumita prosperitate si argumentul din Duplica ucraineana conform caruia descoperirea unei „necropole” pe Insula Serpilor ar indica existenta unei populatii.

• In primul caz, reprezentantul Romaniei a spus ca inscriptia este de fapt una foarte deteriorata („tres mutilee”, cum a subliniat Aurescu in limba originala a inscriptiei) si ca nu provine din Insula Serpilor. De altfel, comentariul respectiv (datand din anul 1885), nu este un studiu despre arheologia sau istoria Insulei Serpilor, autorul insusi fiind de profesie filolog, profesor de literatura greaca veche la Facultatea de Litere din Paris, iar nu istoric. De fapt, comentariul sau este o supozitie personala bazata pe analogie, care nu este sustinuta de faptele istorice: toti autorii antici arata ca formatiunea maritima nu era locuita in antichitate.

• In ceea ce priveste descoperirea necropolei, ea este o informatie dintr-un studiu rusesc din anul 2002, care cita un studiu antic in care se vorbea despre interdictia de a stabili localitati pe Insula Leuce. Documentul indica si faptul ca autorii antici mentionau interdictia de stabilire pe formatiunea maritima. Bogdan Aurescu a aratat ca studiul nu indica nicio informatie concreta despre asa-zisa necropola, cu privire la care oamenii romani de stiinta care au studiat extensiv Insula Serpilor in cei 70 de ani de suveranitate romaneasca nu au gasit nicio urma (asa cum nu au gasit nici urme de locuire). De fapt, studiul rusesc folosit de Ucraina aminteste concret doar despre descoperirea unei urne, a unui schelet si a 8 morminte. In absenta oricarei urme de localitate pe Insula Serpilor, faptul (daca este si acesta real) ca au fost descoperite cateva ramasite umane intr-un anumit loc nu indica vreo capacitate de sustinere a locuirii umane, ci cel mult faptul ca un mic numar de persoane au murit acolo, datorita conditiilor adverse de pe Insula, a spus agentul Romaniei in fata judecatorilor CIJ.

„Un loc in care oamenii mor, dar nu se nasc niciodata. Aceasta este Insula Serpilor”, a rezumat Aurescu.

Un alt argument al ucrainenilor a fost ca existenta unor „asa-zise planuri interbelice romanesti de construire a unui complex format dintr-un spital, o capela, o mica manastire si o statie de salvamar” pe insula.

Aurescu a respins si acest argument spunand ca oamenii de acolo erau trimisi prin rotatie, erau graniceri si se intampla exact cum face acum Ucraina.

Iuscenko inmanand unui locuitor al  I. Serpilor act de identitate Foto: Hotnews

Mai mult, „agentul Romaniei a aratat ca acele planuri” – „fanteziste de la bun inceput” – au fost abandonate inca din faza de proiect datorita conditiilor extrem de ostile ale locului, acest aspect fiind dovedit de o sursa romaneasca interbelica invocata chiar de Ucraina.

Insula Serpilor este nelocuibila

In continuare, Bogdan Aurescu a invocat conditiile climaterice si fizico-geografice ale insulei Serpilor, care o fac nelocuibila. El a demonstrat ca insula nu are surse de apa, nu are sol, vegetatie, fauna, beneficiind totodata de un climat aspru, insuportabil.

In ceea ce priveste absenta apei, reprezentantul roman a invocat surse romanesti interbelice si ucrainene – incluse chiar de Kiev in anexele Contra-Memoriului. Potrivit acestora, „apa pe stanca era obtinuta numai din colectarea ocazionala a apei de ploaie sau era adusa de pe continent, si chiar si atunci se dovedea insuficienta”, a spus Aurescu.

Ucraina sustine ca apa a existat pe Insula Serpilor si ca un program de cercetare inaugurat in 2003 de Kiev ar fi gasit surse de apa. In realitate, a spus Aurescu, „prima asertiune a Ucrainei se bazeaza pe traduceri defectuoase ale unor autori romani interbelici, in timp ce a doua sustinere este in mod esential viciata de invocarea intentionat gresita de catre Ucraina a datelor stiintifice pe care ea insasi le include in anexele Contra-Memoriului”.

Romania a demonstrat, in Replica sa, comparatia compozitiei chimice a fluidului pe care Ucraina sustine ca l-a descoperit pe Insula Serpilor cu apa Marii Negre. Demonstratia „arata elocvent ca lichidul in cauza este nimic altceva decat apa de mare, care contine in plus si alte substante toxice nocive, ceea ce face ca fluidul respectiv sa fie sub standardele acceptate pentru apa potabila”.

Discursul Agentului Romaniei s-a referit in continuare absenta solului si a vegetatiei. Singurele flori sunt cele pictate de granicer, spunea presa ucraineana in 2007, citata de Aurescu.

Incercarile Ucrainei de a aduce sol si copaci pe Insula Serpilor – chiar presa ucraineana mentionand faptul ca pe acest teritoriu nu a existat niciodata vreun copac – au esuat datorita conditiilor climaterice foarte ostile.

De asemenea, pe stanca nu exista nici fauna: „chiar si serpii care au dat numele formatiunii maritime fiind listati ca disparuti de catre „Lista ucraineana a speciilor de flora, fauna si pesti”, anexata Contra-Memoriului Ucrainei”, a spus Bogdan Aurescu. Singurele specii care traiesc acolo sunt liliecii si sobolanii.

Ultima demonstratie a acestui punct din discurs s-a referit la clima foarte dificila a Insulei Serpilor. Surse romanesti interbelice si presa ucraineana recenta prezentate de agentul Romaniei arata ca formatiunea stancoasa se gaseste in cea mai uscata zona de stepa est-europeana.

Precipitatiile sunt foarte reduse si verile extrem de uscate si secetoase, temperaturile la sol ajung pana la 50-60ºC. Sunt furtuni si uragane puternice, vanturi continue foarte puternice, ceata si ingheturi teribile in timpul iernii, care formeaza banchize de cativa kilometri in jurul Insulei Serpilor ce impiedica navigatia si accesul la stanca pentru mai multe luni.

„Acest climat arde vara toata vegetatia oricum foarte rara si explica lipsa solului, suprafata Insulei Serpilor fiind acoperita de sarea adusa de valuri, ostila oricarei vegetatii”, a spus Aurescu.

In timpul iernii sunt furturni foarte puternice. „In timpul furtunilor toaletele sunt periculoase. Fiind in una, era cat pe ce sa fiu aruncat in mare si m-am salvat numai tinant strans de manerul usii”, este marturia caraghioasa unui locuitor al insulei, citata de Aurescu.

Insula Serpilor nu are niciun fel de resurse si nu poate sustine viata economica proprie

Ultima parte a discursului a avut scopul sa demonstreze ca insula nu are resurse proprii si nici o nu poate sustine o viata economica, aducand in sprijinul acestuie argument toate caracteristicile descrise inainte.

Ele „reprezinta o bariera insurmontabila pentru agricultura pe Insula Serpilor, fara de care, in absenta proviziilor aduse din exterior, supravietuirea umana este imposibila”, a spus Bogdan Aurescu.

Mai mult, el a invocat surse incluse chiar de Ucraina in anexele Contra-Memoriului, inclusiv un document care arata ca nici macar stancile – din abundenta pe Insula Serpilor – nu au calitatea necesara pentru realizarea de constructii. Ucrainenii insisi au spus ca „sunt absolut inutilizabile”.

Imaginea cu teritoriile ucrainene locuite de la Marea Neagra. I. Serpilor nu exista Foto: Hotnews

Documente rusesti, romanesti si presa ucraineana recenta au fost folosite pentru a demonstra ca toate proviziile, inclusiv apa si hrana, sunt transportate de pe continent. „Transportul este de altfel foarte dificil datorita stancilor submarine care fac accesul navelor si stationarea acestora langa Insula Serpilor aproape imposibile. Incercarea de construire a unui chei a esuat. Accesul (rar) cu elicopterul este de asemenea periculos”, a aratat agentul Romaniei.

Concluzia discursului a fost ca toate caracteristicile care fac imposibila locuirea umana pe insula sunt un obstacol si pentru viata economica.

„De altfel, economia este un fenomen social, intrinsec legat de viata umana. Nu in ultimul rand, nu exista niciun argument sau element de proba adus de Ucraina in piesele scrise depuse la dosar care sa suporte asertiunea sa ca Insula Serpilor are capacitatea de a sustine viata economica”, a incheiat Bogdan Aurescu plerdoaria sa in cea de-a doua zi la Haga.

Spre deosebire de ziua anterioara, agentul Romaniei a folosit miercuri cea de-a doua limba oficiala a Curtii, engleza, in argumentatia sa in fata celor 15 judecatori. El si-a punctat cu multa siguranta argumentele, folosind o ironie fina la adresa tuturor demonstratiilor ucrainene ca insula este locuita si locuibila si ca are atribute diferite de cele sustinute de Romania.