Imaginea romanilor in presa italiana, intre stereotip si adevar

Discriminarea romanilor facuta de o parte din presa italiana este un fapt recunoscut chiar si de catre unii exponenti ai institutiilor si mass mediei din Peninsula. In cadrul unei conferinte organizate in februarie la Roma de catre UNAR ( Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali), a fost evidentiat faptul ca „romanii au constituit obiectul unei atentii marite din partea opiniei publice si mass mediei care au tratat partinitor recentele episoade de cronica neagra, declansand o dezbatere exgerata asupra prezentei strainilor in Italia, mai ales dupa asasinarea Giovannei Reggiani”.

• Cadrul deontologic

Studiul asupra imaginii romanilor din Italia, aparut in volumul „Romania – imigratie si munca in Italia”, analizeaza cum sunt prezentati romanii in presa din Italia in 2007, nu numai ca indivizi protagonisti ai unor evenimente de cronica, ci mai ales ca parte integranta a unei comunitati. Scopul este masurarea gradului de discriminare la care au fost supusi romanii in presa scrisa din Italia.

Ca instrumente,sunt folosite anumite criterii specifice, individualizate in principiile deontologice de baza ale jurnalistilor. Principii care sunt evidentiate de documente care reglementeaza exercitarea meseriei de ziarist, cum ar fi „Carta indatoririlor ziaristului” („Carta dei doveri del giornalista”), semnata de Organizatia Ziaristilor din Italia (Ordine dei Giornalisti) sau Codul Etic al Society of Professional Journalists. Nu in ultimul rand, sunt luate in considerare prevederile legislatiei in vigoare, cum ar fi Codul Penal italian sau recenta Recomandare n. 1277/95 a Consiliului Europei cu privire la imigranti, minoritati etnice si Mass Media.

• 5 cotidiene principale

Au fost alese 5 cotidiene italiane cu o ampla difuzare nationala: Corriere della Sera (orientare liberala), La Repubblica ( orientare progresista), Il Giornale (cotidian de dreapta), Il Manifesto (cotidian al stangii) si cotidianul catolic Avvenire. Apoi a fost efectuat o selectie a peste o mie de articole care contin cuvintele cheie alese: romeni, rumeni sau rom. In sfarsit, au fost alese 371 de articole care au ca tema romanii, ca indivizi sau ca grup comunitar.

Studiul evidentiaza in ce masura articolele alese respecta coerenta intre titlu si text, numarul si tipologia surselor citate de ziaristi si limbajul general al materialelor, conform principiului: „titlurile nu trebuie sa forteze continutul articolelor si stirilor”, pentru a mari senzationalismul.

• Il Giornale, campion la titluri negative

Luand in consideratie criteriul coerentei titlu-continut, a fost relevat faptul ca 82% din totalul articolelor respecta coerenta de baza intre titlu, subtitlu si text. Dar distributia rezultatelor este foarte neomogena. 90% dintre materialele aparute in La Repubblica au un titlu neutru si in concordanta cu textul. In schimb, 37% din articolele aparute in Il Giornale au un titlu negativ si neconcordant cu textul. Interesant este si faptul ca in ziare de prestigiu cum ar fi Corriere della Sera, apar articole cu urmatoarele titluri: „Veltroni, criminalitate sangeroasa, mai multa determinare cu romanii”, sau „Spectrul monstrilor veniti din Europa”. Chiar si in cotidianul catolic Avvenire apar unele titluri cu nuanta dispretuitoare la adresa romanilor: „Un popor impartit intre baraci si santiere”.

• „Invazia romanilor”

Al doilea criteriu este cel al surselor citate in articolele despre romani. Potrivit normelor ziaristice, numarul surselor citate intr-un articol trebuie sa fie cat mai mare, pentru a reprezenta mai multe versiuni ale aceluiasi eveniment. Mai mult, „e de datoria ziaristului sa verifice informatiile obtinute de la surse, pentru controla veridicitatea a ceea ce este transmis publicului”, dupa cum afirma Carta ziaristului italian. Din analiza articolelor reiese faptul ca La Repubblica citeaza cel mai mare numar de surse.

Potrivit acelorasi norme ziaristice, sursele trebuie sa fie de diferite tipologii, pentru a garanta un grad cat mai inalt de obiectivitate. Facand o sinteza a celor cinci cotidiene, se evidentiaza faptul ca, cele mai citate surse cand este vorba despre romani, sunt cele guvernamentale italiene (33%), urmate de opinii ale partilor implicate in diferite evenimente ( 16%) si statistici (15%).

La Repubblica acorda spatiu si reprezentantilor comunitatii romanesti, cum ar fi chiar colegii Sorin Cehan (Gazeta Romaneasca) si Gabriela Preda. La polul opus se situeaza Il Giornale, care foloseste de multe ori surse nedefinite, care nu fac decat sa produca si sa alimentze situatii alarmante. Nu este facuta diferentierea clara intre zvon si informatie, atunci cand se fac afirmatii de genul ” e in curs o invazie a romanilor”, sau „toti cetatenii si-au dat seama de luni de zile ca asista la invazia romanilor”.

• Prezumtia de nevinovatie

Un alt criteriu luat in considerare este respectarea prezumtiei de nevinovatie, un drept fundamental recunoscut de legislatia in vigoare si care ar trebui sa fie sacru pentru orice ziarist. Dar, din analiza articolelor care au avut ca subiect delicte cu presupusi autori romani, reiesa ca, in 70% dintre cazuri, nu a fost respectata prezumtia de nevinovatie. Chiar si in cotidianul Avvenire, majoritatea articolelor NU respecta principiul sus amintit.

O alta categorie analizata este cea referitoare la distinctia care trebuie facuta mereu intre informatie si opinie. Si aici, un procent ridicat de corectitudine se intalneste in la La Repubblica si Corriere della Sera. In 39 articole din cele 63 luate in considerare pentru Il Giornale, informatia este amestecata cu opiniile, in dauna dreptului la informare a cititorului.

• Intre integrare si instigare la violenta

In sfarsit, a fost analizat limbajul general al articolului, pornind de la premisa ca ” limbajul si titlurile trebuie sa evite judecati sumare si discriminari, instigand la violenta” ( Carta di Ercolano). 31% din articole au un limbaj neutru si echilibrat, in timp ce 20%, un limbaj tolerant. 18% folosesc un limbaj favorabil integrarii. In 29% din articole, in schimb, se intalneste un ton negativ, iar in 2% chiar unul care instiga la violenta.

• Romanii, o tinta a discriminarii

In concluzie, studiul arata ca, desi in Italia exista numeroase regulamente si recomandari care condamna discriminarea cu privire la minoritati, aceste discriminari exista si sunt evidente in analiza presei scrise. Comunitatea de romani din Italia, pe cat de complexa si variata ar fi, poate fi considerata o victima a mass media. Unul din motive este si faptul ca romanii reprezinta o categorie defavorizata a populatiei, deci o posibila tinta a discriminarii.

In plus, romanii nu au instrumentele necesare unei autoaparari eficiente in fata atacurilor din partea presei. Este evident si faptul ca, in anumite momente, opinia publica italiana este mult mai sensibila la tema „romanii ca pericol” public, asa cum s-a vazut tocmai in perioada alegerilor din Peninsula.

Propunerile sunt acelea de a contura un cadru legislativ de tutela a minoritatilor, in special a romanilor, constituirea unui Observator al drepturilor imigrantilor, cu privire la imaginea lor in presa, in cadrul UNAR de exemplu, incurajarea publicarii drepturilor la replica din partea reprezentantilor comunitatii si nu in ultimul rand, crearea unui sistem de sanctiuni care sa vizeze ziaristii si organele de presa care au dovedit un comportament discriminatoriu.