Studiu de caz (II): Politica de urbanism in Dublin – solutii pentru Bucuresti?

Mai sint doar citeva zile pina la alegerile pentru postul de primar al Bucurestiului. Daca acum doua saptamini, Hotnews.ro v-a prezentat solutiile (bune sau mai putin inspirate) implementate de administratia capitalei Irlandei, Dublin, pentru aglomeratia din traficul auto, iata astazi o scurta prezentare a politicilor de urbanism din Dublin, si cu bune, si cu rele.

Constructiile:

• S-a construit mult in ultimii 15 ani in Dublin; cel mai mult s-au construit cartiere rezidentiale, 85-90% din populatie locuind la case;
• Constructiile noi, de tip birouri, sint comasate in diferite puncte ale Dublinului, cele mai multe fiind in zona docurilor riului Liffey;
• De curind s-a decis obligativitatea existentei retelei de infrastructura (sosele, canalizare, transport public) in zonele in care urmeaza sa se construiasca;
• Conditii stricte de urbanism: de curind, celebrei trupe U2, simbol al Dublinului,  i-a fost respins un proiect de modernizare futurista a propriului hotel din centrul Dublinului, pe motiv de “neincadrare in arhitectura zonei”.
• Fiecare proprietar de casa este obligat sa posteze timp de o luna un anunt vizibil, in fata casei, prin care anunta modificarile pe care doreste sa le faca in curtea proprie, sau in casa proprie.

Parcurile publice:

• Pline de flori multicolore;
• Gazon impecabil;
• Acces liber pe gazon pentru public;
• Banci de lemn, elegante, nu de tabla, ca in multe parcuri din Bucuresti;
• Nu exista nici cea mai mica ghereta sau constructie comerciala.
• Sint inchise pe timp de noapte.

Centrul istoric:

• Centrul istoric si pietonal cel mai important il reprezinta zona Temple Bar, foarte bine conservata, plina de restaurante, magazine si puburi; vinerea si simbata seara/noaptea insa, Temple Bar devine probabil aria cu cel mai mare consum de alcool din lume;
• Mai exista doua strazi pietonale/comerciale extreme de circulate, Grafton Street (cu magazine de lux) si Henry Street.
• Casele de tip Georgian reprezinta o alta atractie a centrului Dublinului.
• In prezent se discuta despre inchiderea pentru transportul auto a altor strazi din centru;

Turism/puncte de vizitat:

• Sint indicatoare turistice la tot pasul spre punctele de interes;
• Placutele de identificare ale strazilor sint insa destul de vechi, iar unele lipsesc;
• Zeci de muzee, unele tematice (Muzeul Guinness, cel mai vizitat muzeu din toata Irlanda, 900.000 de turisti anual);
• Riul Liffey, care taie centrul Dublinului in doua, poate fi strabatut in ambarcatiuni turistice;
• Extrem de multe restaurante, dintre care 5 aflate in Ghidul Michelin;
• Exista autobuze descoperite pentru turistii care doresc sa faca turul Dublinului;
• Magazinele de suveniruri sint extrem de bogate si prezente in zonele cele mai circulate din centru;
• Parcul Phoenix, unde se plimba la liber sute de caprioare.

Centrele comerciale:

• Nu exista in centru hipermarketuri separate, ci doar supermarketuri in incinta mall-urilor;
• Marile parcuri comeciale au sute de locuri de parcare la suprafata;
• Mall-urile de mica amploare din centru au locuri subterane de parcare;
• Mobilier urban:
• Cosurile de gunoi au acelasi aspect in toate punctele orasului;
• Acelasi lucru si cu cabinele telefonice sau cu statiile de autobus;
• De curind a fost introdusa obligativitatea instalarii unor mici cosuri pentru mucurile de tigari, in fata puburilor;

Infrastructura:

• Nu exista cabluri cocotate pe stilpi;
• Nu exista drumuri pietruite;
• Nu exista gospodarii care sa nu aiba utilitatile de baza (canalizare, apa curenta, drum asfaltat);
• Nu exista deloc notiunea de noroi, in ciuda vremii ploioase;
• Nu exista notiunea de pamint uscat, peste tot fiind intinse covoare de gazon (avantajat si de vremea ploioasa);
• Se afla in plin proces de modernizare, ceea ce creeaza disconfort temporar.

Colectarea deseurilor:

• Fiecare gospodarie este dotata cu doua tipuri de tomberoane: unul pentru colectarea plasticului si a hirtiei (se ridica gratuit de catre Primarie, o data la doua saptamini) si unul pentru gunoiul general menajer (8 euro costa golirea unui tomberon plin: se aplica un sticker in valoare de 8 euro pe tomberon, altfel gunoiul ramine neridicat in fata casei);
• Exista bancuri mari de colectare a sticlei, pe diferite culori, dar si bancuri pentru colectarea hainelor vechi;
• Exista indicatoare pentru stapinii ai caror catei produc mizerie; amenzile pentru neridicarea excrementelor pot ajunge si la 500 de euro;
• In cazul minisantierelor de casa sau de apartament este obligatorie instalarea unui container special pentru reziduri;
• Exista destule zone in care curatenia este realizata deficitar, in special in zonele de la periferie; deasemenea, exista multi tineri cu comportament antisocial care produc mizerie (in special, sticle si cutii de bere aruncate sau sparte, in noptile de vineri si de simbata).