Efectul fluturelui la Nokia

Pe dealurile de la Jucu se duce de citiva ani cea mai apriga batalie imobiliara din zona Clujului. S-au cumparat sute de hectare de pamint, la preturi derizorii, dar care sint acum evaluate la peste 100 de euro metrul patrat. Investitorii de la Jucu proiecteaza megacartiere pentru zona industriala in plina expansiune. Judetul imagineaza centuri ocolitoare si autostrazi urbane. Un fluture insa – un simplu fluture – pune in alta lumina planurile industriale, financiare si politice create in jurul Nokiei.

Profesorul Laszlo Rakosy s-a ratacit momentan in functia de sef de catedra la facultatea de biologie a UBB. Cind era insa cu picioarele pe pamint, profesorul cauta fluturi. Doi ani a cautat un fluture albastru prin ierburile si padurile Austriei.

Fluturele respectiv este, in descrierea sa, „o specie rara, splendid si indispensabil pentru ca viata matematic aranjata pe Planeta, sa nu se rastoarne cu totul. Sa nu devina un haos” . Uniunea Europeana a facut o lista de plante, animale, insecte rare, a caror disparitie ar putea pune in pericol ecosistemul Planetei.

Salvati fluturele albastru

Laszlo Rakosy a impartit „bani cu sacul” prin satele Austriei taranilor care aveau pasuni sau livezi pe unde zbura fluturele albastru. Banii erau de la Uniunea Europeana, iar operatiunea de salvare a fluturelui s-a desfasurat dupa un proiect riguros, de identificare si de limitare a unor zone de protectie. Acolo, taranii austrieci trebuiau sa respecte anumite reguli de protejare a pasunilor, contra unei sume de bani, diferita in functie de calitatea teritoriului rezervat, cea mai mica fiind de 5 euro pe mp, pentru ca fluturele lor albastru sa supravietuiasca.

Si pe-al nostru o sa-l manince pisica

Profesorul din România a fost ales sa conduca proiectul in Austria. Era cunoscuta „nebunia” sa pentru aceste creaturi firave care „tin pe aripile lor transparente echilibrul unei lumi intregi”.„La inceput erau sceptici. Totul le parea ciudat, si masina mea, si cum ma cheama si ce dialect vorbesc si ce caut. Apoi am lasat masina cu numere de România ascunsa dincolo de intrarea in sat, evitam sa spun ca vorbesc germana sasilor din România si am intrat direct in subiect. Europa le oferea bani frumosi pentru ca ei sa nu faca aproape nimic in plus. Trebuiau sa coseasca finul o data la inceputul verii, si inca o data la sfirsitul lui august. Daca prin finetea lor zbura fluturele albastru. Dupa ce s-a dus vestea ca umbla un profesor cam sarit care le da bani pentru fluturi, veneau sa-mi spuna ca si la ei in ograda a fost unul ieri, dar l-a mincat pisica. Dupa doi ani, toata Austria ma cunostea. Eram omul cu fluturii, cautat de toata lumea, de ziare si televiziuni, de colectionari si ecologisti”, povesteste profesorul, privind cu nostalgie in pardoseala biroului sau de la catedra, unde a ramas inchis de ani buni.

Aeroport pentru fluturi

Acum, fluturii profesorului se pare ca zboara la Cluj. Pe dealurile de la Apahida, Jucu, Bontida, pe deasupra Nokiei. De-a stinga drumului, spre Gherla, cimpurile si finetele Transilvaniei, spune profesorul, ascund exemplare rarisime din flora si fauna protejata de legislatia europeana. Acolo vrea sa faca rezervatii naturale care sa fie incluse intr-un parc natural imens, care sa cuprinda toate dealurile bogate in fauna si flora rara din jurul Clujului. In mijlocul parcului viseaza un muzeu al naturii, un loc pentru tabere, congrese, expozitii, concerte in aer liber. „Cel mai potrivit ar fi Castelul de la Gilau! Tine de Consiliul Judetean, credeti ca ni l-ar da?”

Fluturele de Nokia

„Avem o echipa de cercetatori care studiaza aceste lucruri. Pe dealurile de la Jucu am descoperit specii rare de fluturi, la Apahida o specie de soarece de pamint, si multe plante rare. Nu e indicat sa deconspiram lista, ca dam nastere la efecte perverse. Vom trece insa la delimitarea geografica a terenurilor, la delimitarea parcelelor care trebuie protejate. Apoi vom trece la chestiunile administrative, de identificare a proprietarilor si de plata a subventiei care va fi de 238 euro la hectar, 124 euro pentru pajistile inalte, 58 euro pentru cositul manual, si restul ca subventie directa. Proiectul de cercetare poate ajunge pina la 3-400 de mii euro. Lucrul la proiect poate dura cel putin doi ani”, precizeaza Rakosy.

Transilvania salvata nemteste

Salvarea fluturelui de la Jucu este un proiect elaborat in colaborare cu Trier, ce va fi finantat de Uniunea Europeana dupa modelul celui din Austria la care a lucrat profesorul Rakosy. Inca nu se stie exact la ce suma se va ridica proiectul, dar cercetatorii din echipa de la Cluj cred ca „Transilvania trebuie salvata prin ea insasi, prin ce are ea mai special si mai pretios: natura.”

„Taranii nostri pot primi bani fara sa munceasca in plus. Finetele de aici, dealurile si soarele le pot da mai mult decit au sperat vreodata. Putem vinde in Europa produse brand, ca brinza, mierea, tuica, toate purtind insemnul acestei zone rezervate, ecologice. Putem relansa turismul, vrem sa organizam in parteneriat cu Italia si Germania, Sarbatoarea Internationala a Finului, intr-un fel de triunghi al evenimentelor, pentru ca ei au Sarbatoarea Narciselor Galbene in aprilie, Sardinia are Sarbatoarea Bujorului in iunie si România o va avea pe a Finului, in iulie” explica profesorul.

Seful Agentiei de Mediu: „E mult de lucru. Le urez succes”

• Daca proiectele profesorului  vor deveni realitate si dealurile cu fluturi ale Nokiei vor fi protejate de lege, la fel si paminturile cu soarecele orb, atunci chiar si  proiectul centurilor ocolitoare ale orasului care trec pe la Apahida, se va izbi de aripile acestor neasteptate aparitii aflate pe cale de disparitie. Dar ca zona Jucu sa devina rezervatie naturala e nevoie de vointa politica.Marian Proorocu, sef la Agentia de Protectie a Mediului Cluj, pare sceptic: “Daca proiectul va fi considerat de interes judetean, atunci va trebui sa decida Consiliul Judetean la timpul potrivit daca terenurile se transforma sau nu in rezervatii naturale. Practic, consilierii judeteni pot sa voteze impotriva fara a fi obligati sa se justifice si atunci profesorul si doctoranzii lui au muncit degeaba. Daca insa, proiectul va fi considerat de interes national si asta cel mai probabil ca va reiesi din proiect si o va aprecia Comisia Europeana, atunci trebuie Hotarire de Guvern pentru ca terenurile sa devina arii protejate. E mult de lucru la un astfel de proiect. Eu nu pot decit sa le urez succes”.