Sari direct la conținut

Tismaneanu: Guvernul adopta masuri de tip peronist in loc sa aplice recomandarile din raportul de condamnare a comunismului

HotNews.ro

Politologul Vladimir Tismaneanu acuza Guvernul Tariceanu ca adopta „masuri de tip peronist”, referindu-se la cresterea pensiilor, in loc sa aplice recomandarile raportului final de condamnarea a comunismului. Intr-un interviu pentru HotNews.ro si BBC, Tismaneanu sustine ca nimic nu-l impiedica pe seful Guvernului sa interzica, printr-o ordonanta de urgenta, simbolurile comuniste, la fel cum fostul premier, Adrian Nastase, a interzis simbolurile fasciste. Din cele 36 de masuri concrete propuse in raport, autoritatile romane au adoptat doar 4. Traian Basescu si-a asumat 19 masuri, afirma Tismaneanu, care sustine insa ca Guvernul si Parlamentul sunt responsabile cu aplicarea lor. La „Discutia Saptamanii, difuzata duminica, 30 decembrie, de la orele 14 si in reluare de la orele 18, a participat si Sorin Iliesiu, vicepresedinte al Aliantei Civice.

  • Vladimir Tismaneanu: „in momentul de fata presedintele poate sa propuna orice, cita vreme parlamentul si guvernul nu iau masurile de rigoare, raminem in faza deziderativa.”
  • Sorin Iliesiu: „presedintele Basescu a facut enorm iar celelalte puteri ale Romaniei, in primul rand parlamentul, nu au facut nimic, absolut nimic. Parlamentul trebuia sa adopte cam 25 de legi am inventariat eu si le-am prezentat domnului presedinte al Camerei Deputatilor, ca sa le initieze, si nu am primit nici un raspuns.”

Rep: Din cele 36 de masuri concrete propuse in raport, Traian Basescu si-a asumat vreo 12, dar, nici o masura importanta nu s-a pus in practica. Va dau un simplu exemplu: raportul propune, de pilda, editarea unui manual despre comunism, care sa fie predat in liceu. S-a facut?

VT: In primul rand, domnule Tapalaga, va voi contrazice, presedintele are mai mult de 12 propuneri pe care si le-a asumat. Daca nu ma insel eu, sunt 19 pe care si le-a asumat…

Rep: 19. Ce-a facut cu ele?

VT: In primul rand, cea mai importanta este schimbarea situatiei de la Arhivele Statului.

Rep: De ce ar fi cea mai importanta aceasta?

VT: Pentru ca, inainte de toate, cunoasterea este bazata pe informatie si ceea ce s-a intamplat timp de 17 ani in Romania a fost de fapt camuflarea adevarului istoric prin accesul aproape imposibil la documentele Partidului comunist si ale Securitatii. Prin numirea lui Dorin Dobrincu si prin schimbarile care au avut loc incepand din luna iunie 2007, practic s-a schimbat total situatia de la Arhivele Nationale.

“Manualul despre comunism va fi gata in aprilie 2008”

Rep: Vi s-ar putea reprosa, domnule Tismaneanu, s-au vi s-ar putea raspunde, de fapt, ca asta e o chestiune care tine de interesul cercetatorilor. Pentru marele public insa, de pilda, cum de nu s-a putut face un simplu manual?

VT: Pentru marele public a aparut de acum, si lucrul acesta, iarasi, este cumva minimalizat, s-a lucrat absolut ‘in draci’, ca sa zic asa, la restructurarea, corectarea si bibliografia raportului final. A aparut in luna noiembrie si a fost lansat. Este in momentul de fata carte, este gasibila si este difuzata. De asemenea, comisia consultativa prezidentiala, pe care o prezidez eu si este coordonata de Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, lucreaza direct cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului care se afla in faza, din cat stiu eu, aproape de terminare a manualului pentru curs alternativ privind istoria dictaturii comuniste. Principala persoana de la Institut este Raluca Grosescu, care lucreaza pe acest domeniu. Trei membri ai comisiei consultative, Dorin Dobrincu si cu inca doi Elis Plesa si cu Liviu Plesa de la CNSAS lucreaza impreuna cu grupul de la IICCR pentru acest manual care, dupa stiinta mea, ar trebui sa fie pe piata cam in aprilie 2008. Repet, presedintele poate sa propuna, le president propose, le parlament dispose. Deci in momentul de fata presedintele poate sa propuna orice, cita vreme parlamentul si guvernul nu iau masurile de rigoare, raminem in faza deziderativa.

Rep: Spuneti ‘parlamentul si guvernul’ dar, pina una, alta, presedintele si-a asumat, cum spuneti, vreo 19 masuri, iar pentru ceea ce si-a asumat ma gindesc ca are si o minima responsabilitate.

VT: Presedintele si-a asumat sa faca tot ce este posibil ca aceste masuri sa fie traduse in realitate. Tot ceea ce depinde, inclusiv crearea fondului de cercetare, din motive care tin de legalism si pe care trebuie sa le respectam, nu se pot numi burse. Se vor numi fond de cercetare si va fi anuntat foarte curind. Deci, nu vreau acum sa caut nici un fel de scuze, stiti ca si mine ca, practic lucram de-abia din luna iunie, pentru ca noi am fost practic suspendati ca si presedintele. Va reamintesc ca, primul lucru facut de domnul Vacaroiu cand a intrat in Palatul Cotroceni, a fost sa scoata de pe site-ul presedintiei Romaniei raportul final. Primul lucru facut de domnul Basescu cand a revenit la Palatul Cotroceni a fost sa repuna pe site-ul presedintiei raportul final. O luna de zile comisia consultativa a fost, practic, blocata de orice activitate. Acestea sunt fapte, nu sunt scuze.

Sorin Iliesiu: “Parlamentul are nesimtirea sa ignore suferintele indurate 45 de ani de poporul roman”

Rep: Sorin Iliesiu, fost membru al comisiei prezidentiale. Raportul, domnule Iliesiu, a facut multe pentru imaginea lui Traian Basescu, dar ce a facut Traian Basescu pentru raport, in tot acest an?

SI: Gestul de a raspunde in mod favorabil solicitarii ferme si argumentate a societatii civile pentru ca sa fie condamnat oficial regimul comunist ca nelegitim si criminal este extraordinar.

Rep: Vorbim de perioada de un an care s-a scurs si incercam sa facem un bilant al celor care trebuiau sa fie implinite din acest raport. Ce s-a implinit?

VT: Indraznesc o secunda, domnule Tapalaga, sa intervin. Domnul Basescu a vizitat in februarie 2007 Memorialul de la Sighet. In 15 noiembrie domnul Basescu s-a dus la Brasov si a participat la aniversarea miscarii anticomuniste de la Brasov reluand toate aceste teme si spunand foarte clar ce poate face el politic. Raman o serie de chestiuni administrative pe care trebuie sa vedem cum se poate merge mai departe.

SI: Una peste alta, presedintele Basescu a facut enorm iar celelalte puteri ale Romaniei, in primul rand parlamentul, nu au facut nimic, absolut nimic. Parlamentul trebuia sa adopte cam 25 de legi am inventariat eu si le-am prezentat domnului presedinte al Camerei Deputatilor, ca sa le initieze, si nu am primit nici un raspuns. Nu vreau sa fiu avocatul domnului presedinte Basescu, dar, in acelasi timp, eu sunt intr-o situatie disperata in care avem raportul mult visat, tiparit acum, disponibil in librariile din toata tara, si, totusi, parlamentul are nesimtirea sa ignore suferintele indurate 45 de ani de poporul roman care a suportat cel mai sever regim comunist din Europa. Cum e posibil ca parlamentarii sa isi bata joc de aceste suferinte si nici macar sa nu puna in discutie una dintre legi, care doriti dvs, care e cea mai ieftina.

VT: Cea mai ieftina, Sorin, ar fi, de pilda, instituirea zilei comemorative in memoria victimelor tot asa cum exista zi comemorativa in memoria victimelor Holocaustului. Exista posibilitatea care se poate face maine, nu e mare lucru in chestiunea asta. Asta chiar nu costa, din cat imi inchipui eu, nu?

SI: Evident. Adevarul nu costa bani si sansa noastra este ca avem un capital enorm, care este adevarul, care acum este oficial, este rostit cu gura mare…

“Nimic nu il impiedica pe Calin Popescu Tariceanu sa interzica simbolurile comuniste”

Rep: Pai, de ce n-o fi facut-o Traian Basescu, in tot acest an. De pilda, masura asta care spuneti ca nu costa mare lucru.

VT: Ziua comemorativa se da prin ordonanta guvernamentala. Tot asa a fost si Ziua comemorativa a Holocaustului. Tot asa este de pilda…

Rep: Iar prin decret oare nu putea?

VT: Prin decret prezidential? Nu. Nu exista. Aici exista precedent legal. Tot asa este chestiunea legata de una din propunerile comisiei, pe care nu sunt convins ca domnul Basescu si-a asumat-o, acum nu am in fata raportul. Poate sa imi spuna domnul Iliesiu care este situatia, dar una din propuneri era interzicerea simbolurilor si propagandei comuniste. In 2002, premierul din epoca, Adrian Nastase, a dat o ordonanta guvernamentala de interzicere a simbolurilor si propagandei fasciste. Nimic si nimeni nu il impiedica pe domnul Calin Popescu Tariceanu sa faca acelasi lucru. Mai ales ca lucreaza de partea lui Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si ma grabesc sa adaug ca ei au facut lucruri foarte frumoase si foarte importante in anul acesta.

Rep: O sa revenim asupra lor, domnule Tismaneanu, dar, va propun o alta masura interesanta: desecretizarea acordurilor incheiate intre Romania si fosta RFG, privind plata de despagubiri in functie de numarul de etnici germani care erau lasati sa paraseasca Romania. Cine trebuia sa desecretizeze aceste acorduri?

VT: Cred ca trebuie sa fie o hotarire a parlamentului, pentru ca SIE este subordonat parlamentului; sigur ca lucreaza cu presedintele tarii, dar cand e vorba de situatia relatiilor dintre tari, nu e vorba doar de RFG, e vorba si de Israel si stiu care este… ma rog, am si eu anumite intuitii legat de aceste chestiuni. Eu cred ca aici este nevoie de consens intre parlament, guvern si presedinte.

Tismaneanu: “Serviciul de Informatii Externe a cooperat foarte putin”

Rep: Pai, va aduc aminte, domnule Tismaneanu, ca in ce priveste desecretizarea sutelor de dosare de la SIE si de la SRI a fost suficienta vointa presedintelui care a impus celor doua servicii desecretizarea documentelor, transferate ulterior la CNSAS.

VT: Aici sunteti putin optimist. Presedintele a facut presiuni dar SIE a cooperat foarte putin. In textul raportului este una din plangerile pe care le avem, unul din regretele pe care le exprimam. Faptul ca eu, personal, am mers impreuna cu istoricul Armand Gosu (era director la SIE in perioada respectiva domnul Gheorghe Fulga) am avut o discutie cu domnia sa si cu domnul Sarca, adjunctul sau. Din cat stiu de la colegul nostru Armand Gosu care raspundea de aceasta chestiune, era vorba de dosare legate de Europa Libera dar si de dosarul lui Ioan Petru Culianu si alte dosare cerute de noi. Practic am obtinut foarte putin. As merge mai departe si as spune ca am obtinut aproape zero. Deci, SIE nu a fost una dintre institutiile care a cooperat. Din acest punct de vedere am spus-o si o repet, Directia Informatiilor externe sau Centrala informatiilor externe, cum s-a mai numit in perioada lui Ceausescu, continua sa beneficieze de un anumit nimb, ca ar fi facut, stiu eu, activitati in folosul tarii.

Rep: Nimb si protectie din partea conducerilor SIE care s-au perindat pina acum?

VT: Eu cred ca exista un grad foarte mare de, sa-l numim paralizie a vointei. Ce s-a petrecut, domnule Tapalaga, in 2006 si in 2007 tine de vointa politica. In momentul in care Traian Basescu, in iunie 2006, decide – pentru ca pana atunci cred ca a avut destule oscilatii – dar in iunie 2006, o sa spun odata, o sa vina si momentul sa-mi scriu si eu poate memoriile, si atunci o sa spun ce s-a petrecut in iunie 2006, este o decizie politica foarte clara de spargere a a cestui front al tacerii pe linia SRI-ului inainte de toate. Eu cred ca….

Rep: Vedeti, daca insista Traian Basescu si in chestiunea asta a desecretizarii acordurilor, eu ma indoiesc ca SIE, care era condus, cel putin o vreme, de fostul consilier al presedintelui Traian Basescu, aici vorbesc de Claudiu Saftoiu, si acum de un alt om numit acolo de Traian Basescu, de domnul Ungureanu, mi-e greu sa cred ca nu vor sa desecretizeze, de pilda, aceste acorduri incheiate intre Romania si fosta RFG.

VT: Nu e vorba numai de acordurile dintre Romania si fosta RFG. Este vorba de intreaga retea de dezinformare care a functionat si functioneaza, din pacate, in statele occidentale, si nu numai. Este vorba de plasarea de tot felul de informatori si de dezinformatori, intoxicatori, in diverse parti. Eu insumi mi-am exprimat in repetate randuri mirarea ca nu se sparge odata acest viespar. Intr-adevar, a existat inertie, a existat rezistenta, si a existat ceea ce se cheama in franceza esprit de corps. Acesti oameni sunt solidari intre ei, chiar si cei pensionati

Rep: Ei or fi solidari intre ei, insa va intreb inca o data de ce constatam ca lipseste vointa politica si dupa condamnarea oficiala a comunismului pe data de 18 decembrie 2006, in parlament?

VT: Exista si relatii intre state si se poate sa exista si consideratiuni sau considerente care tin de a nu pune sa spunem in pericol, relatiile cu personalitati politice care poate nu au disparut din vizor.

“Militia a fost tratata cu manusi, desi este vinovata de multe din actiunile criminale ale regimului”

Rep: Dar atunci de ce ati pus masura asta in raport, ca ea exista in raport, iar noi o luam de buna, o citim acolo, o urmarim. Vorbim de desecretizarea acestor acorduri.

VT: Este o exigenta a noastra, este o revendicare a noastra, este o cerere a noastra. N-o gasiti intre cele asumate la nivelul discursului prezidential. Noi, personal, cerem foarte multe lucruri, domnule Tapalaga, noi cerem, de pilda, desecretizarea arhivelor Ministerului de Interne. Daca pot sa inteleg, facand un efort de comprehensiune si de empatie pentru factorii statali, care ar fi anumite ratiuni in rezistenta lor pe acest subiect la SIE, chiar nu vad care sunt ratiunile pentru care arhiva Ministerului de Interne, documente din arhiva Ministerului de Interne solicitate de profesoara Gail Klingman, la capitolul despre politica demografica nu i-au fost date. Deci, pe cine aparam? Pe cine vrem sa camuflam la Ministerul de Interne? Pe fostii militieni. Noi stim ca securitatea a fost foarte des diabolizata si criminalizata pe absolut buna dreptate, a fost o institutie criminala. Am spus-o si o repet: militia a fost tratata cu manusi, desi foarte multe din actiunile criminale ale regimului au fost intreprinse prin intermediul militiei. Sa nu uitam ca, in cazul Babu Ursu, in cazul inginerului Gheorghe Ursu, securitatea a stat in umbra. Au actionat coloneii de militie.

Rep: Dar acum cine ar trebui sa ia decizia desecretizarii arhivei Ministerului de Interne?

VT: Domnul ministru David, de pilda. Ei bine, la Ministerul de Interne, a primit doamna profesor Klingman o nota in care i s-a spus ca din punctul de vedere al arhivarilor, al detinatorilor de arhive de la MI, de la Minsiterul de Interne, anumite documente cerute de domnia sa nu sunt relevante. Ei decideau ce e relevant pentru istoric sau pentru politolog, ceea ce este de necrezut pentru oricine a calcat intr-o arhiva occidentala.

Rep: Asta e foarte interesant. Acest raspuns i-a fost transmis acum, in aceasta perioada, dupa condamnarea comunismului?

VT: Nu, in timpul scrierii raportului si este mentionat in raportul final.

Rep: Insist cu aceste intrebari, domnule Tismaneanu, legate de ce s-a intamplat din punct de vedere practic in tot acest an, pentru ca senzatia, domnule Tismaneanu, senzatia suparatoare este ca presedintele Basescu a bifat acum un an o sarcina, impusa pe agenda sa de o parte a societatii civile, a bifat-o si apoi nu a mai facut nimic.

VT: Domnule Tapalaga, este interesant ca dvs, aveti impresia aceasta si domnul presedinte Basescu are impresia ca noi, comisia consultativa, ar fi trebuit sa facem mult mai mult. Deci, toata lumea are impresia ca nu s-a facut cat se putea face si, probabil ca, intr-adevar, daca as fi putut sa petrec anul 2007, asa cum am petrecut anul 2006, in Romania, poate ca multe lucruri ar fi mers mai repede. Nu, nu sunt eu acuma factotum universal, dar am oarecare experienta de lucru in echipa, poate si faptul ca sunt insider si outsider in acelasi timp imi da un anumit avantaj. Eu as spune totusi ca una din propunerile asumate de presedintele tarii a fost popularizarea si inceperea a ceea ce as numi o conversatie sau dezbatere nationala privind comunismul. Nu se stie poate destul, dar au avut loc lucruri foarte importante. Au avut loc dezbateri la Universitatea din Bucuresti, la Universitatea din Cluj, la Universitatea din Iasi, la Institutul Iorga, la Universitatea Ovidiu din Constanta, unele care au laudat raportul, unele care au criticat.

Iliesiu: “Acest proces trebuie sa aiba statutul unui proces istoric”

Rep: Bune dezbaterile, domnule Tismaneanu, necesare, dar, si domnul Iliesiu simte nevoia aplicarii acelor masuri concrete si, iata, pe 18 decembrie anul acesta i-a trimis o scrisoare-apel presedintelui Traian Basescu, in care cereti un referendum pentru impunerea acestor masuri. E corect?

SI: E corect. Acest lucru l-am facut in urma unei dezbateri organizata de Alianta Civica, la care a participat si presa si reprezentanti ai unor partide politice, la care toata lumea, in consens, a spus da, vom face, si… Vreau sa va spun ca am inregistrat acel apel si totusi, presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor au ignorat cu nesimtire aceasta cerere legitima a poporului roman, reprezentat de societatea civila. Ca noi pina la urma asta vrem sa reprezentam.

VT: …hai sa-i zicem cu placiditate…

Rep: Ce ar fi putut sa faca, domnule Iliesiu, parlamentul? Sa adopte ce?

SI: Cea mai importanta: legea finalizarii urgente a cercetarilor justitiei referitoare la masacrul din decembrie ’89, de la care comemoram 18 ani chiar in aceste zile…

Rep: Dar poate fi adoptata o lege privind finalizarea cercetarilor?

SI: Privind conditiile in care acest proces sa nu aiba statutul unui proces in care se fura, stiu eu, cateva gaini dintr-o curte. Acest proces trebuie sa aiba statutul unui proces istoric.

Rep: Pai, o fi un proces istoric, dar, pare un pic hialara discutia asta in conditiile in care procesul lui Ion Iliescu, de pilda, tocmai o ia de la capat.

SI: Pai, tocmai, din cauza ca nu exista o lege care sa spuna clar ca in Romania, revolutia anti-comunista a fost deturnata prin masacru, si ca acest masacru are niste vinovati. De 18 ani nu exista nici un vinovat pentru…

Rep: Nu inteleg, cum sa se stabileasca asta printr-o lege? Ce s-ar putea stabili prin aceasta lege?

SI: Nu stiu, nu sunt jurist, dar ma gandesc ca asa cum a existat Procesul de la Nurnberg …Nu stiu daca a existat vreo lege votata de vreun parlament, sau a fost un consens international. Dar cred ca si in cazul Romaniei ar trebui sa fie un consens national, ajutat de un consens international, european, in care acest masacru care a marcat istoria sfarsitului de secol XX in Europa…Nicaieri in Europa n-a existat asa ceva, ci doar in Romania….

Rep: Ne puteti ajuta, domnule Tismaneanu? Lege pentru un proces al lui Ion Iliescu, e posibil?

VT: Nu, nu, nu… legea nu se da pentru o anumita persoana si aici as fi primul care m-as opune. Legea se da pentru grabirea cercetarilor, respectiv infiintarea unei comisii de adevar, exact cum a fost Comisia generala pe care am avut onoarea s-o prezidez. Se poate face o comisie parlamentara care sa reia o dezbatere, a existat comisia Sandulescu… Eu sunt de acord ca se poate discuta si ca trebuie formulat cu foarte mare precizie si extrem de atent la nuante chestiunea unei asemenea legi. Dar avem cateva legi, care nu stiu daca trebuie sa ne doara capul foarte mult pana sa fie trecute.

Tismaneanu acuza Guvernul de “populism de tip peronist”

Rep: De exemplu?

VT: De pilda, zilele acestea, in Romania libera, domnul Constantin Ticu Dumitrescu vorbeste despre faptul ca e foarte bine ca exista compensatii si pensii pentru eroii Revolutiei din decembrie 1989 sau victime care au ramas in viata, revolutionarii cum li se spune, dar nu exista si nu s-a trecut o asemenea lege privind victimele comunismului. In continuare, un om ca Vasile Paraschiv, in continuare oameni care au suferit cumplit sub comunism, citesc acum o carte a Lacramioarei Stoenescu despre copiii dusmanilor poporului, oameni care au fost azvarliti din scoli samd, nu au primit nici un fel de – dupa stiinta mea –, detest cuvantul compensatie, recunoastere e un cuvant mult mai potrivit.

Rep: Victimele n-au primit, iar fostii ofiteri de securitate au mai departe aceleasi pensii mari.

VT: De asemenea propunerea comisiei (imi amintesc ca am facut parte dintre cei care au sustinut acest punct de vedere, pentru ca s-a aplicat de-acum in fosta RDG in Germania unificata) este ca fostii ofiteri de securitate si fostii tortionari, sau ce-or fi ei, sa fie adusi in fata justitiei, dar, pina una-alta, sa nu poata sa aiba pensii mai mari decat pensia medie. N-am spus pensia minima, n-am textul in fata, dar cred ca noi am vorbit de pensie medie din Romania. Este scandalos ca un fost general de securitate sa aiba pensie de zece ori mai mare decat un fost profesor de limba romana care si-a facut cu sarguinta datoria sa patriotica si a predat literatura si limba romana pentru copii, elevii de liceu. Deci iata o lege care se poate trece maine.

Rep: E adevarat.

VT: Adica daca dam legi de marire a pensiilor, daca facem populism de tip peronist in Romania, daca castigam voturile cum le castigam, fara sa ne pese prea mult cine o sa plateasca acesti bani peste zece ani…

Rep: Aici vorbiti de guvernul Tariceanu?

VT: Aici vorbesc despre cei care au trecut aceasta lege. Inclusiv despre cei care sunt in spate, pentru ca Romania este condusa in momentul de fata de catre o alianta, cititi si dvs., o stiti mai bine decat mine. In momentul cand se voteaza ca palamentarii sa iasa la pensie la 63 de ani, este clar ca suntem intr-o situatia narcisist-financiara, ca sa-i spun astfel.

Rep: Nici parlamentul nu s-a ocupat de pensiile securistilor si de pensiile victimelor comunismului, nici guvernul, dar nici pe seful statului nu l-am auzit, domnule Tismaneanu, insistand, zilnic, cum o face pe alte teme.

VT: Seful statului a vorbit, eu mi-aduc foarte bine aminte, intamplator e inscris in memoria mea pentru ca a vorbit la lansarea cartii mele Refuzul de a uita, venise cu consilierii sai care au vorbit si ei, si Cristian Preda, si consilierul din epoca prezidential, Theodor Baconski; la 18 iunie a vorbit la Targul de carte din Bucuresti si a spus din nou, vorbea de trecerea legii lustratiei, a insistat foarte mult pe subiectul legii lustratiei in anul 2007.

“Legea lustratiei a trecut ciuntita de Senat”

Rep: Sustine Traian Basescu suficient de puternic toate aceste masuri?

SI: Referitor la legea lustratiei, vreau sa va spun ca a fost lucrul pe care l-a repetat aproape cel mai des in timpul campaniei de la referendumul prin care s-a incercat demiterea lui,. Presedintele Basescu a spus atunci ca el va milita cat va putea pentru adoptarea legii lustratiei, iar poporul roman care l-a votat in proportie covarsitoare…

Rep: Ear cum o fi militand domnul Basescu, doar asa din vorbe? Sau partidul care il sprijina mai si face ceva in directia asta? De facut, in Parlament, nu prea vedem sa faca ceva.

SI: Legea lustratiei a trecut de Senat acum aproape doi ani si este blocata de aproape doi ani in Camera Deputatilor.

VT: Sorin, iarta-ma ca te intrerup, a trecut ciuntita, o lege schiloada. Adica in momentul in care domnul Teodor Melescanu a scos de pe lista lustrabililor pe fostii profesori si demnitari de la Academia Stefan Gheorghiu, si de la alte scoli de partid, sa fim seriosi; comunismul a fost intre altele, sau mai presus de orice, o organizare politica si sociala a imbecilizarii colective, iar Academia Stefan Gheorghiu era templul imbecilizarii colective. A scoate instrumentele acestei imbecilizari, idiotizari colective prin propaganda politica, a le scoate de pe lista lustrabililor, face din legea lustratiei o chestie destul de rizibila.

Rep: Revenind la victime, domnule Iliesiu, va citez din scrisoarea dvs: “victimele celor peste 1100 de crime, miile de raniti si urmasii eroilor revolutiei au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. Optsprezece ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocura fata de eroi si fata de noi insine”, ii scrieti presedintelui. Ce ar putea face Traian Basescu?

SI: Presedintele Basescu a jurat sa respecte Constitutia, iar in Constitutie scrie ca presedintele este dator sa medieze intre institutiile statului si sa intervina pentru respectarea constitutiei.

Rep: Cum sa intrevina, ca a doua zi ii sare toata lumea in cap ca intervine in treburile justitiei.

SI: In Constitutie scrie clar ca exista niste drepturi ale omului. Constitutia iti asigura un proces echitabil, intr-un termen rezonabil. Presedintele poate sa oblige justitia sa-si faca datoria, nu sa indice cum sa-si faca datoria, ci sa-si faca datoria intr-un termen rezonabil, nu in 18 ani, si uite au trecut 18 ani si tot nu am aflat adevarul.

Tismaneanu: “Traian Basescu este cel mai carismatic dintre politicienii romani contemporani”

Rep: Domnule Tismaneanu, poate seful statului sa intervina in aceasta chestiune care il exaspereaza pe domnul Iliesiu, iata, prelungirea la nesfarsit a proceselor legate de revolutie?

VT: Eu cred ca cel mai important lucru deste ca Traian Basesecu sa continue lupta pentru, hai s-o numim, dominatia sferei simbolice pentru sfera publica.

Rep: Ce inseamna asta?

VT: In primul prin discursuri, in primul rand prin activitatea lui personala, prin interventii, se stie ca are o capacitate, Traian Basesecu este, fara indoiala, cel mai charismatic dintre politicienii romani contemporani. Deci, in momentul de fata el are posibilitatea sa se adreseze romanilor si sa spuna: oameni buni, asta vreau sa fac. Decomunizarea este pentru mine un element esential. Va rog sa ma credeti ca nu pierd vremea si ca sunt in legatura permanenta cu presedintele Traian Basescu, pe ceea ce se poate face.

Rep: Dar ce se mai poate face acum? Sau ce faceti acum?

VT: Cred ca una din chestiunile care sunt foarte importante este cooperarea, pentru ca unul dintre putinele teritorii pe care cooperarea intre PNL si PDL poate sa functioneze este teritoriul acesta al aplicarii propunerilor comisiei prezidentiale. Stiu ca exista totala disponibilitate a primarului Adriean Videanu, cu care am stat de vorba de cateva ori pe aceasta tema, pentru infiintarea unui muzeu al dictaturii comuniste din Romania. Presedintele nu are fonduri pentru asa ceva. Primaria va da un sediu, probabil, dar fondurile vor trebui sa vina de la guvern.

SI: Vreau sa va spun ca Romania este tara marilor paradoxuri si in aceasta privinta. Adica din 1994, functioneaza in Romania, Memorialul victimelor comunismului si ale rezistentei de la Sighet, creat de Ana Blandiana, care, in 1997, a fost considerat de Consiliul Europei, printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul Pacii din Normandia si Memorialul Holocaustului de la Auschwitz. Suntem cei mai buni din fostul spatiu communist.

Rep: Extraordinar, domnule Iliesiu…

SI:…dar si Sighetul Marmatiei este la 800 de km de Bucuresti…

Rep:…si stiti ce constat? Ca intr-un an de zile, nici macar un sediu de muzeu nu s-a putut identifica.

SI: Sunt revoltat la fel ca dvs, si vreau sa va spun ca nici macar nu trebuie inventata roata…

VT: Ba s-a facut…Stati putin. Institutul de investigatie a facut inchisoarea de la Ramnicu Sarat care este muzeificata. Deci incep sa existe, si problema nu e sa centralizam acest lucru. Exista propunerea, de pilda, ca inchisoarea Jilava sa fie transformat de asemenea in muzeu.

Tismaneanu: “Comisia prezidentiala si-a facut datoria”

Rep: Vreau sa discutam si despre Institutul de Investigare a crimelor comunismului. Ati facut referire de cateva ori la acest institut, care functioneaza sub tutela guvernului. Aici rezultatele par sa fie ceva mai clare. Adica: avem o sesizare penala impotriva a cinci fosti diplomati…

VT: Pai da, stati putin, ei au mandate de a actiona in justitie. Cititi mandatul de infiintare a institutului si cititi mandatul de infiintare a comisiei prezidentiale. Comisia prezidentiala s-a infiintat pentru a scrie o sinteza riguroasa si coerenta privind personalitatile, etc. etc. institutiile care au facut posibile crimele. Ea permite presedintelui sa rosteasca ceea ce a rostit in 18 decembrie. Deci noi, din punctul nostru de vedere, ne-am facut datoria. Noi nu am avut dreptul sa actionam pe nimeni in justitie, sa chemam pe nimeni, ceea ce in engleza se cheama subpoena power. Comisia din Africa de Sud a avut subpoena power, putea sa cheme in fata comisiei pe oricine. Noi n-am avut acesata posibilitate. Si mie mi-ar fi facut placere sa-l investighez putin pe domnul Ilie Merce, de pilda, si sa-l intreb si eu ce crede despre niste lucruri. N-aveam nici un drept sa fac acest lucru. Deci Instituutul are personalitate juridica, tineti seama ca are buget. Comisia prezidentiala lucreaza din banii administratiei prezidentiale, noi n-am avut buget separat si nu avem nici in momentul de fata, nici un fel de buget separat. Deci, ceea ce facem, facem mai mult, sau mai putin, pro bono.

Iliesiu: “Revolutia a fost inceputa si este neterminata”

Rep: Presa a pomenit de majoratul revolutiei. Cu ce suntem noi mai maturi acum, ca natiune, dupa 18 ani? Ce stim noi in plus, domnule Tismaneanu?

VT: Stim ca a existat un stat care s-a numit RPR si pe urma Republica Socialista Romania , care s-a pretins al romanilor, s-a pretins republica, s-a pretins socialista. A fost un regim total lipsit de egalitate, deci n-a fost socialista, a fost un regim antipatriotic, deci n-a fost roamana, si in orice caz nu a aluat in consideratie binele public, deci nu a fost res publica, ca sa mergem pe aceasta idee. Stim ca a fost un regim ilegitim si criminal si stim ca a spune acest lucru in momentul de fata nu mai este o actiune a unui marginal, nu mai este o excentricitate, ci este punctul de vedere oficial al statului roman, ceea ce nu este putin lucru.

Rep: Domnule Iliesiu, majoratul revolutiei?

SI: Din pacate, revolutia, asa cum spus de cateva ori, a fost deturnata prin masacru. Iar revolutia, evident, a fost anti-comunista, ca altfel n-ar mai fi fost revolutie. Revolutia a fost inceputa si este neterminata. Din cauza asta sintagma majoratul revolutiei este caraghioasa pe undeva si, mai degraba, as folosi atributul minoratul revolutiei.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro