Schweighofer rade tot

Buna ziua, ARDEAL a atras atentia inca in urma cu un an de zile cum deficitul comercial al Romaniei este alimentat, cu sarg, de o societate austriaca, lider european in productia de masa lemnoasa primara, stabilita la Sebes. Cantitati imense de cherestea parasesc tara si se intorc, in casele noastre, sub forma de mobila de import.

Ziarul nostru a tras atunci un semnal de alarma asupra modului in care cea mai mare companie de exploatare primara a lemnului din Europa si a treia din lume, Schweighofer, caci despre aceasta este vorba, este pusa pe capatuit la Sebes.

La acea vreme, semnalul de alarma tras de Buna ziua, Ardeal a ramas fara ecou, autoritatile ramanand impasibile la defrisarile masive din judetul Alba, orchestrate de austriceii de la „Schweighofer Holtzindustrie”.

Bomba defrisarilor a explodat, insa abia acum, o ancheta recenta arata ca, din padurile Ocolului Silvic Valea Sebesului au disparut 18.000 de metri cubi de lemn.

Diferenta a fost descoperita in urma confruntarii cantitatilor de lemn achizitionate de „Schweighofer Holtzindustrie” Sebes cu cantitatile trecute pe documentele de insotire a marfii.

Prefectul judetului, Cosmin Covaciu, a afirmat ca furtul respectiv nu putea avea loc fara o „cardasie” intre angajatii ocolului, politisti si autoritatile locale.

Astfel, firma din Sebes a facturat la nivelul anilor 2004-2005 in plus fata de documentele de provenienta o cantitate de 18.600 mc material lemnos.

Din aceasta cantitate s-au intocmit pana acum documente de confiscare valorica pentru cantitatea de 6.269,4 mc, in valoare de 10 miliarde lei, busteni achizitionati de la populatie fara bon de vanzare si de la agenti economici care au emis avize de insotire a marfii in alb, fara sa fie mentionate cantitatea si specificatiile, motiv pentru care societatea a fost sanctionata contraventional cu suma de 110 milioane lei. „A fost si o situatie prin care o suprafata de padure a fost imbatranita de la 80 de ani la 150 de ani pentru a putrea fi taiata”, a declarat Covaciu.

Totodata, prefectul judetului a refectul activitatea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Cluj, care a „reusit” sa aplice in 2005 numai 4 sanctiuni agentilor economici din Alba care exploateaza masa lemnoasa.

Referindu-se la implicarea „Schweighofer Holtzindustrie”, prefectul a mentionat ca „nu avea dreptul sa inregistreze in plus fata de cantitatile trecute pe avize”. El a completat, insa, ca societatea si-a revizuit atitudinea si nu mai primeste lemn peste cantitatea din documentele de insotire.

„Am solicitat Ministerului Agriculturii o ancheta care sa clarifice lipsa de eficienta a reprezentantilor ITRSV. De asemenea, dimensiunea faptelor justifica prezenta in judetul Alba a Corpului de Control al Guvernului, astfel incat sa putem face lumina in acest caz care se intinde pe intreg teritoriul Romaniei”, a mai afirmat Covaciu.

O ancheta cu privire la acest caz a fost demarata sI la Inspectoratul Judetean de Polite.

Reamintim faptul ca Buna ziua, ARDEAL a demonstrat in urma cu un an cum cea mai mare companie de exploatare primara a lemnului din Europa si a treia din lume este pusa pe capatuit la Sebes.

Defrisarile masive de paduri de diferite specii- molid, pin si brad, cu scopul „producerii” de busteni, destinati in totalitate exportului, vor transforma, in curand, padurile din Alba, in pajisti.

Capacitatea de „radere” a padurilor din Sebes si din imprejurimi a acestei companii a fost impresionanta, cu sprijinul autoritatilor locale, lucrand la capacitatea de 830.000 metri cubi de cherestea pe an. Daca ar lucra la capacitate maxima ar ajunge la doua garnituri de 40 de vagoane fiecare, adica 3200 de metri cubi zilnic.

Doua garnituri de vagoane cu lemn romanesc iau zilnic drumul strainatatii. „Minunata” afacere, demarata in urma cu trei ani la Sebes, a primit girul fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, care a taiat panglica la fabrica austriecilor, pusi pe ras paduri la Sebes.

Minciuna companiei austriece, prezentata in pagina de prezentare a acesteia sfideaza chiar si cele mai elementare cunostinte econ”mie, asa cum am aratat intr-un amplu material in paginile ziarului nostru.

Ei se lauda ca, prin afacerile lor, contribuie la dezvoltarea pietei romanesti si a industriei de prelucrare ulterioara a lemnului, insa ei vand scandura neprelucrata, dar opeste hotare.

Pe teritoriul municipiului Sebes, judetul Alba, traditia in prelucrarea lemnului a constituit baza in dezvoltarea mai multor societati cu profil in prelucrarea lemnului, dintre care Complexul Industrial MDF SEBES FRATI S.A. si Societatea Comerciala HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER S.A. Schweighofer, intreprinzatorul de traditie tustriac, revine la domeniul sau de baza.

Societatea austriaca a inceput in anul 2002 construirea unei fabrici de cherestea la Sebes si exploatarea instalatiei de sortare a lemnului rotund, procesul de productie inceapand efectiv la finele anului 2003. Materia prima este asigurata, asa cum am precizat, in totalitate, din padurile tarii exploatate in mod irational.

95% din productie este destinata exportului in cel putin 30 de tari din lume.

Gerald Schweighofer, proprietarul firmei austriece, declara cu mandrie la lansarea fabricii din Sebes ca 95% din productia de lemn a intreprinderii sale va fi directionata spre exporturi – cu precadere in SUA, Japonia si Orientul Apropiat, exprimandu-si „speranta” ca in 10 ani intreprinderea sa comercializeze 40% din productia de lemn a Romaniei.

„Nasul” afacerii paguboase pentru tara s-a dovedit a fi nimeni altul decat fostul presedinte, Ion Iliescu, care a vizitat fabrica de cherestea pentru a participa la ceremonia de deschidere oficiala a acesteia in data de 21 mai 2004.

Alatrui de Iliescu, alte oficialitati si-au dat „binecuvantarea” pentru aceasta „teapa” economica pentru tara mai toate oficialitatile locale ale vremii..

Investitia estimata la 70 de milioane de euro este bine plasata, avand un efect dublu, beneficii financiare peste masura pentru conturile austriecilor, in conditiile costurilor de productie a cheresteiei reduse si o gaura in economia tarii care exporta masa lemnoasa (placi de cherestea) in loc sa o prelucreze.

Odata cu inceperea exploatarii la intreaga capacitate, cu toata tehnologia de ultima ora utilizata, cu aproximativ 350 de muncitori angajati din zona, compania austriaca a ajuns la performanta de a „prelucra” anual peste 800.000 mc. lemn.

De la sfarsitul lunii mai 2004 se lucreaza in trei schimburi atat la hala de rindeluit cat si la depozitul de cherestea (scandura neprelucrata, uscata sau rindeluita), productia si volumul de vanzari crescand treptat. Odata cu „productia” austriecilor s-au rarit si padurile din Sebes si din zona.

Vagoane intregi de cherestea au parasit fabrica indreptandu-se spre destinatii precise, cu finalitate pe masura, conturile austriecilor, investitori in Romania.

Din punct de vedere al eficientei economice autohtone, ar fi trebuit ca cea mai mare cantitate de scandura neprelucrata sa ramana in tara, sa fie valorificata si apoi „trimisa” peste hotare, poate cu aceleasi destinatii. In prezent, fiecare cantitate de scandura ce pleaca afara e pierdere economica imensa pentru Romania.

Scaandura romaneasca se intoarce in tara sub forma de mobila. Datele statistice arata ca Romania exporta, anual, scandura in valoare de aproximativ 10 milioane de dolari si importa mobila de 80 milioane de dolari, adica un imens deficit comercial, alimentat de austriecii din Sebes.

Schweighofer sprijina rarirea padurilor

„Intotdeauna dorim sa gasim furnizori stabili. Daca credeti ca ne puteti furniza o buna materie prima nu ezitati sa ne contactati. Datorita tehnologiei de care dispunem putem prelucra si bustean cu diametru mic (12-20 cm) pentru care platim un pret rezonabil.

De asemenea va sprijinim in procesul de raritura a padurii”, cam sunau anunturile celor de la societatea austriaca, destinate localnicilor. Pe langa celelalte aspecte avute in vedere de autoritati, cu o intarziere impardonabila, ar sa nu uitam, poate unul dintre cele mai importante aspecte. O padure se regenereaza, in aproximativ 100-150 de ani, in functie de specii.

Alunecarile de teren si poluarea din zona vor fi alte aspecte pe care le vor implica, pe langa cele economice subliniate, afacerea derulata de societatea austriaca. In ultimul rand, ne intrebam, retoric, daca nu cumva patriotismul a indemnat familia Schweighofer (proprietara societatiii) sa-si sisteze activitatea de gen, in Austria.