Dezavantajele europenizarii leasingului

Piata romaneasca de leasing s-a dezvoltat in acelasi ritm cu piata auto, inregistrand o crestere importanta in ultimii ani. In 2005, valoarea contractelor de leasing a depasit 2,2 miliarde de euro, cu 22% mai mult decat in anul precedent.

Ritmul cresterii poate fi considerat exponential, avand in vedere ca, in 1998, valoarea acestei piete a fost estimata la numai 128 milioane de euro.

Dupa cum era de asteptat, Clujul a avut aceeasi evolutie pozitiva inregistrata pe plan national, principalele „profitoare” ale acesteia fiind marile firme de leasing, care beneficiaza de suportul unor institutii bancare sau de sustinere externa.

In 2006, se asteapta mentinerea trendului crescator inregistrat de aceasta piata, vedeta fiind in continuare sectorul transporturilor.

Dilema second-hand

Specialistii sustin ca leasingul auto va detine suprematia si in 2006, in conditiile in care societatile de leasing vor intra puternic si pe sectorul auto second-hand.

Unii manageri clujeni ai societatilor de leasing afirma insa ca, desi este vehiculata foarte des, explozia importurilor de autovehicule second hand dupa 1 ianuarie 2007 nu este certa.

Motivul il reprezinta anuntata introducere a taxei de mediu, a carei valoare va fi substantuala, chiar daca nu este inca stabilita.

De aceea, se asteapta ca in acest an sa existe o crestere substantiala a cererii pentru leasingul privind autoturismele rulate, deoarece romanii privesc in general cu scepticism orice schimbare, preferand sa actioneze pana la aplicarea acesteia.

Altfel spus, decat sa astepte momentul aderarii, in care taxele vamale vor disparea, dar va intra in vigoare taxa de mediu, inca necunoscuta, romanii prefera sa achizitioneze automobile second hand in acest an, cand reglementarile legale sunt cunoscute.

Insa, potrivit directorului general al Quick Leasing, Florin Groza, o astfel de reactie nu este asteptata numai in sectorul autoturismelor second hand, ci in intregul domeniu al leasingului.

Firmele de leasing prefera sa colaboreze, in cazul autovehiculelor sencond hand, cu societati comerciale specializate in importul de autoturisme rulate, si mai putin cu persoane fizice care aduc astfel de autoturisme.

O astfel de preferinta este justificata prin faptul ca au certitudinea ca valoarea automobilului este evaluata corect, dar si ca acestuia i se ofera o garantie, iar autoturismul nu are vicii ascunse.

Potrivit Feliciei Tulai, manager regional Volksbank Leasing, in portofoliul societatii, ponderea leasingului second hand este mica, pentru ca firmele doresc, in general, sa isi diminueze cat mai mult riscurile.

De aceea, in cazul VB Leasing, una dintre conditiile incheierii unui contract pentru un autoturism second este ca, la sfarsitul contractului, vechimea acestuia sa nu depaseasca cinci ani.

Modificari fara Norme

In plus, intrarea in vigoare la 1 februarie a Ordonantei referitoare la transformarea societatilor de leasing in institutii financiare nebancare a modificat modul de functionare a acestora.

Normele de aplicare au intarziat sa apara, dorindu-se ca in elaborarea acestora BNR sa se consulte si cu reprezentantii societatilor de leasing, dar si sa acorde tip acestora pentru alinierea la noile cerinte legale.

Ordonanta prevede ca societatile de leasing sa devina obligatoriu societati pe actiuni si sa detina un capital social de minim 200.000 euro, varsat integral in forma baneasca la momentul subscrierii.

Transformarea firmelor de leasing in institutii financiare nebancare (IFN) si publicarea Normeleor de aplicare a Ordonantei va afecta, in principal, societatile independente, dar si cele care au intrat pe aceasta piata de putin timp.

De asemenea, se reglementeaza si expunerea pe un singur debitor, care in prezent nu este limitata, la maxim 25% din capitalul social. Desi actul normativ a intrat in vigoare, inca mai este nevoie de elaborarea normelor de aplicare a acesteia.

Societatile de leasing au salutat aparitia unui nou cadru legal, deoarece in ultimii ani, piata de profil a crescut constant, iar Normele din 1997 care reglementau activitatea de leasing erau depasite.

In plus, faptul ca activitatea acestor firme va intra sub controlul BNR este vazut ca un semn bun, pe considerentul ca vor creste credibilitatea si seriozitatea jucatorilor de pe piata, iar clientii vor beneficia de servicii mai bune.

De asemenea, acuratetea cifrelor privind valoarea acestei piete va creste, avand in vedere ca centralizarea tuturor datelor va fi efectuata de Banca Nationala.

Consecintele aderarii

In momentul aderarii insa, societatile de leasing din Romania vor fi nevoite sa se adapteze la noi schimbari ale legislatiei in domeniu. Una dintre cele mai importante este aplicarea TVA la dobanda, in prezent aceasta fiind aplicata doar componentei de capital din rata de leasing.

Prin aceasta masura, societatile de leasing vor avea de pierdut in competitia cu bancile. De altfel, managerii societatilor de leasing cred ca, in urma acestei masuri, numarul persoanelor fizice care vor apela la leasing se va reduce considerabil.

In plus, leasingul va avea de facut fata concurentei bancilor, care nu vor aplica TVA la dobanda. Un alt avantaj pe care firmele de leasing il vor pierde dupa 1 ianuarie 2007 va fi cel al aplicarii taxei vamale la valoarea reziduala, de 20%, in cazul importurilor din afara Uniunii Europene.

Astfel, in cazul unui autoturism de 15.000 de euro, importat din spatiul non-UE, se vor plati 4.500 euro taxe vamale, reprezentand 30% din valoare, in loc de 900, cat reprezinta suma rezultata din aplicarea taxei pe valoarea reziduala, de 20%.

De asemenea, accizele vor fi platite in momentul incheierii contractului de leasing, si nu ca pana in prezent, sfarsitul perioadei de leasing.

Leasingul viitorului

Chiar si in aceste conditii, reprezentantii societatilor de leasing sunt optimisti in privinta viitorului leasingului in Romania.

Astfel, desi se asteapta la o anumita restructurare a jucatorilor pe piata, in urma careia unele societati, fara putere financiara mare, vor disparea sau vor fuziona cu alte societati mai puternice, viitorul acestui instrument financiar nu este pus sub semnul intrebarii.

Leasingul va continua sa existe si sa se dezvolte, avand in vedere ca si in acest domeniu exista un decalaj insemnat fata de tarile vecine.

Felicia Tulai considera ca, in urmatorii 2-3 ani, piata de leasing se va maturiza, iar ponderea segmentului auto va scadea, concomitent cu cresterea celei de utilaje si echipamente. De asemenea, se mizeaza si pe o dezvoltare mai puternica a leasingului imobiliar, aproape inexistent acum.

Leasingul imobiliar ramane in postura de Cenusareasa

Principalele societati de leasing sunt grupate in doua asociatii: Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), care cuprinde 52 de membri, si Asociatia de Leasing Bancar (ALB), cu 15 societati.

Totalul contractelor incheiate in 2005 de societatile membre ALB insumeaza 1.039 milioane euro, cu peste 43% mai mult decat in 2004 (726 milioane euro).

Diversitatea finantarilor acordate sectoarelor economiei reiese din faptul ca 23% (242 milioane euro) din totalul finantarilor au vizat echipamentele cu scop industrial, 4% (44 milioane euro) sectorul imobiliar si 73% (753 milioane euro) sectorul transporturilor.

Valoarea contractelor incheiate in 2005 de ASLR a fost de 1.115 milioane euro. Ca structura, autovehiculele au reprezentat 91,2% , intr-o usoara scadere fata de 2004, cand au reprezentat 92,2%. A crescut insa ponderea leasingului pentru echipamentele industriale si agricole la 6,1%, cu peste 2% fata de anul 2004.

In schimb, leasingul imobiliar a cunoscut o usoara crestere, de la 0,2% in 2004, la 0,4% in 2005, din contractele de leasing incheiate de societatile membre ASLR