VIDEO UE și-a arătat sprijinul pentru Ucraina la un summit la Kiev, pe fondul sunetelor de raid aerian. Cele mai importante puncte de discuție

Uniunea Europeană a oferit un sprijin puternic Ucrainei la un summit desfășurat la Kiev, în timp ce sirenele de raid aerian au sunat vineri, dar nu a stabilit „nici un termen rigid” pentru aderarea acesteia la blocul comunitar. De asemenea, UE și Ucraina au convenit vineri să înființeze la Haga un birou de investigații, un fel de parchet interimar, menit să coordoneze colectarea de probe privind „crima de agresiune” a Rusiei, relatează Reuters și AFP.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful Consiliului European, Charles Michel şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au participat la un summit care a stat sub semnul unui risc permanent al unui nou atac cu rachete rusești.

Sirenele de raid aerian au sunat vineri în Kiev și în Ucraina atât dimineață, cât și după-amiază, în timp ce oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au vizitat țara pentru un summit în care UE și-a arătat sprijinul pentru țara invadată de vecina sa Rusia.

Fără un calendar stabilit de aderare la UE

„Vă vom susţine în fiecare etapă a parcursului dumneavoastră spre UE”, a promis pe Twitter Charles Michel, sosind vineri în capitala ucraineană, unde sirene de alertă antiaeriană au răsunat în cursul dimineţii, amintind de riscul permanent al unui nou atac cu rachete ruseşti.

Ucraina este oficial candidată la aderare din iunie 2022, proces anevoios necesitând numeroase reforme care ar putea dura ani, dar pe care Kievul speră să-l accelereze.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că nu există termene rigide pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană și că există obiective pe care Kievul trebuie să le îndeplinească în cadrul eforturilor sale de aderare.

„Nu există termene rigide, dar există obiective pe care trebuie să le atingeți”, a spus ea ca răspuns la o întrebare despre aderarea Ucrainei.

Dar ea a lăudat eforturile de reformă ale Kievului pentru ceea ce ea a spus că este „precizia, calitatea și viteza cu care livrați”, descriind eforturile ucrainene drept „fenomenale” în timp ce războiul face ravagii în est și sud.

Pe de altă parte, Zelenski le-a transmis europenilor că Ucraina nu va irosi „nici măcar o zi” pentru a se îndrepta spre aderarea la UE.

„Obiectivul nostru este absolut clar: să începem negocierile privind aderarea Ucrainei”, a declarat el într-un mesaj pe Telegram, care însoțește înregistrarea video a sosirii liderilor europeni la summit. „Nu vom pierde nicio zi în activitatea noastră de apropiere a Ucrainei și a UE”, a adăugat el.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

UE a promis că un al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va fi pus în aplicare până pe 24 februarie, când se va împlini un an de război.

Uniunea Europeană (UE) a declarat vineri că dorește să găsească o modalitate de a folosi activele rusești înghețate în țările occidentale pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, măsură cerută de Kiev, dar complicată din punct de vedere legal de implementat, relatează AFP.

„UE își va intensifica (…) eforturile de a folosi bunurile rusești înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei (…), în conformitate cu dreptul european și internațional”, au spus într-un comunicat de presă președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la rândul său că sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei ar trebui să aibă ca scop asigurarea că Moscova nu își poate reconstrui capacitatea militară.

Zelenski cere arme cu rază lungă pentru a elibera Donbas

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina va lupta să păstreze „fortăreața” din est, Bahmut, cât va putea, și a îndemnat Occidentul să furnizeze arme cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Kievul să împingă forțele ruse din regiunea Donbas.

„Nimeni nu va renunța la Bahmut. Vom lupta cât de mult vom putea. Considerăm Bahmut fortăreața noastră”, a declarat Zelenski la o conferință de presă la Kiev după un summit cu oficiali de vârf ai Uniunii Europene.

„Ucraina ar putea să păstreze Bahmut și să elibereze Donbasul ocupat dacă ar primi arme cu rază lungă de acțiune”, a spus el.

UE și Kievul vor înființa un birou de anchetă a „crimelor de agresiune” ale Moscovei

„Susținem înființarea unui Centru internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune din Ucraina (ICPA) la Haga”, au declarat UE și Ucraina într-o declarație comună după summitul UE-Ucraina de la Kiev.

Scopul acestuia este „să coordoneze ancheta crimei de agresiune împotriva Ucrainei, păstrarea probelor pentru viitoare procese”, se precizează în comunicat.

Acest centru este avut în vedere ca o etapă intermediară înainte de înființarea unui tribunal special care să judece cei mai înalți oficiali ruși, la cererea Kievului.

Curtea Penală Internațională (CPI) are jurisdicție doar asupra crimelor de război și crimelor împotriva umanității comise în Ucraina, nu și asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, deoarece Moscova și Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care stabilește această jurisdicție.

Crima de agresiune este atribuită celor mai înalți conducători politici și militari ai unei țări.

UE sprijină crearea unei instanțe competente pentru acest tip de infracțiuni, dar forma ei exactă ridică întrebări juridice complexe.

Comisia Europeană a prezentat două opțiuni: o instanță internațională specială, bazată pe un tratat multilateral, sau o instanță hibridă, guvernată de legea ucraineană, dar care cuprinde judecători internaționali.

Ucraina vrea un tribunal special capabil să-l judece pe Vladimir Putin pe baza unei rezoluții a Adunării Generale a ONU.

Dar unele țări, cum ar fi Germania, se îndoiesc că înființarea unei astfel de instanțe va obține suficient sprijin la ONU și favorizează crearea unei instanțe hibride.

Potrivit Comisiei, acest centru va fi situat la sediul Eurojust, agenția UE pentru cooperare judiciară în materie penală.

El va fi integrat într-o „echipă comună de anchetă”, formată deja din șase țări UE (Lituania, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, România) și Ucraina și la care participă și parchetul CPI.

„Vom fi gata să începem lucrările foarte repede”, a declarat, joi, la Kiev, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a anunțat această structură.

Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă rusă

În contextul în care în curând se va împlini un an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kievul se aşteaptă la o nouă ofensivă majoră a Moscovei de îndată ce condiţiile meteorologice o vor permite.

După o serie de înfrângeri umilitoare în toamnă, Kremlinul a mobilizat sute de mii de rezervişti şi şi-a înmulţit atacurile terestre, în special în estul Ucrainei.

Forţele ruseşti au repurtat câteva succese pe câmpul de luptă în jurul oraşului Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească încă din vară.

Pentru a susţine forţele ucrainene, ţările occidentale au acceptat în cele din urmă să trimită tancuri grele – Leopard de concepţie germană, Abrams americane şi Challenger britanice, după îndelungate tergiversări din teama de a provoca o agravare a conflictului.

Dar Kievul nu a obţinut pentru moment rachete de înaltă precizie cu rază de acţiune mai mare de 100 km, de care armata sa afirmă că are nevoie pentru a lovi liniile logistice ruseşti, şi nici avioane de luptă pe care le solicită.

Livrările de tancuri promise au accentuat în orice caz furia Moscovei, care prezintă opiniei sale publice invazia în Ucraina drept un război ce urmăreşte să împiedice Occidentul să distrugă Rusia, notează AFP.