Scut „anti-Trump” pentru Kiev, pregătit de NATO: 100 de miliarde de euro, ajutor militar. Ungaria este sceptică

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că statele membre vor discuta un acord pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei într-un mod mai previzibil, pentru a transmite Rusiei mesajul că nu poate câștiga războiul, transmite Reuters. Aliații vor să pună la punct un plan pentru a apăra ajutorul acordat Kievului în cazul în care Donald Trump va reveni la Casa Albă după alegerile din noiembrie. Însă un consens între cei 32 de membri NATO pare improbabil în condițiile în care Ungaria este sceptică, susținând că nu vrea ca alianța politico-militară să devină una ofensivă.

La începutul summitului NATO de la Bruxelles, Stoltenberg a declarat reporterilor că Ucraina are nevoie de mai mulți bani din partea NATO pe parcursul mai multor ani.

Cu toate acestea, el a refuzat să comenteze cu privire la un posibil fond de ajutor de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Șeful NATO: „Trebuie să schimbăm dinamica sprijinului nostru”

Miniștrii de externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre cum să pună sprijinul militar pentru Ucraina pe termen lung, inclusiv o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani și un plan considerat o modalitate de a „securiza” ajutorul acordat Kievului în fața lui Trump.

Propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, ar conferi alianței un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei, spun diplomații.

„Trebuie să schimbăm dinamica sprijinului nostru”, a subliniat Stoltenberg înainte de reuniunea de la Bruxelles.

„Trebuie să asigurăm o asistență de securitate fiabilă și previzibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puțin pe contribuțiile voluntare și mai mult pe angajamentele NATO. Mai puțin pe oferte pe termen scurt și mai mult pe angajamente pe mai mulți ani”.

El a refuzat să confirme nivelurile de finanțare și a declarat că scopul este ca o decizie să fie luată la summitul NATO din iulie care se va desfășura la Washington și va marca 75 de ani de la înființarea alianței.

Scut „anti-Trump”

Conform planurilor, NATO ar prelua o parte din activitatea de coordonare de la coaliția condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein, o mișcare menită în parte să se protejeze împotriva oricărei reduceri a sprijinului american dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, au declarat diplomații.

Până acum, NATO ca organizație s-a concentrat pe ajutorul neletal pentru Ucraina, de teamă că un rol mai direct ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Rusia. Aliații au furnizat miliarde de dolari în arme pe bază bilaterală.

Diplomații au declarat că există o opinie tot mai răspândită în cadrul NATO potrivit căreia a sosit momentul ca Ucraina trebuie să primească ajutor militar pe termen lung, iar NATO este cea mai indicată pentru a face acest lucru.

Însă oficialii NATO spun că nu este clar dacă suma de 100 de miliarde de euro va fi acceptată sau cum se va face finanțarea. Deciziile NATO necesită un consens între cei 32 de membri ai săi.

Germania susține că este o decizie „corectă și importantă”

La sosirea la discuții, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a calificat propunerea drept „corectă și importantă”, afirmând că ajutorul pentru Ucraina ar trebui să fie plătit prin intermediul unor „structuri fiabile și pe termen lung”.

Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a salutat, de asemenea, propunerea privind fondul de 100 de miliarde de euro, sugerând că contribuțiile ar putea fi un procent din PIB-ul fiecărui membru.

Însă, semn că o decizie nu va fi ușoară, Ungaria a dat semne de scepticism cu privire la cel puțin unele elemente ale propunerii lui Stoltenberg.

Ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat cu fermitate că „Ungaria nu va susține nicio propunere NATO care ar putea să apropie alianța de război sau să o schimbe de la o coaliție defensivă la una ofensivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, pe X.

Ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, a declarat că miniștrii vor discuta despre fezabilitatea propunerii lui Stoltenberg și despre contribuția pe care ar putea-o aduce fiecare.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care va participa la reuniune, a declarat marți, la Paris, că NATO analizează măsuri care ar putea servi drept „puntea necesară” pentru ca Ucraina să adere la alianță.

NATO a declarat că Ucraina nu poate adera cât timp se află în război cu Rusia, dar că va deveni membru la un moment dat.

NATO a revenit la mentalitatea din Războiul Rece, spune Rusia

Rusia a declarat miercuri că NATO a revenit la o mentalitate de Război Rece, în contextul în care alianța împlinește joi 75 de ani de la înfiinţare.

„Astăzi, în relațiile cu Rusia, blocul s-a întors la mentalitatea din timpul Războiului Rece”, a declarat reporterilor purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Ea a declarat că NATO nu își are locul în „lumea multipolară” pe care Moscova spune că vrea să o construiască pentru a pune capăt dominației SUA, dar că rămâne în centrul atenției Rusiei.

Președintele Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit „operațiunea sa militară specială” în Ucraina în 2022 cu scopul declarat de a împiedica NATO să se extindă în apropierea Rusiei. Dar războiul a dus la întărirea alianței, care s-a extins la 32 de membri prin aderarea Finlandei și Suediei.

Guvernele occidentale spun că ajută Ucraina să lupte pentru supraviețuirea sa în fața invaziei Rusiei. Zaharova a declarat că istoria NATO este „plină de aventuri agresive care au adus războaie și distrugere multor națiuni”, iar aniversarea sa de joi nu este un motiv de sărbătoare.