Sanatatea a mai pierdut un an din viata

Trei miliarde si jumatate de dolari, aceasta este suma strinsa in acest an, pentru a fi cheltuita pe sanatate. De la ministri la directori de spitale, toti se pling ca e prea putin. E putin pentru ca sistemul e corupt si papa banii, asa cum spune presedintele Basescu.

Metodele sint diferite: licitatii paguboase, medicamente cumparate prin distribuitori care vineaza comisioanele, protocoale care avantajeaza anumite firme.

Pe cit de pagubit este sistemul, pe atit de bolnavi sint romanii. Si-au adjudecat primul loc in Europa la mortalitatea cauzata de bolile inimii.

Coruptia dauneaza grav sanatatii

Harta bolilor romanilor dupa 1989 a suferit ceva modificari. S-au inmultit bolnavii de tuberculoza si sifilis, iar principala cauza de mortalitate sint bolile cardiovasculare. Consumul de bauturi acidulate si produse fast-food provoaca afectiuni care ne apropie de Occident.

Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii in privinta tuberculosilor arata ca in Romania sint de 19 ori mai multi bolnavi decit in Franta sau Germania. Mai exact, daca in Germania se inregistreaza aproape 6 cazuri la 100 de mii de locuitori, iar in Franta 7, la noi sint peste 100 de cazuri la 100.000 de locuitori. „TBC-ul este o boala a saraciei.

Un organism bine hranit este mai putin receptiv la bacilul care declanseaza TBC-ul. Inainte de 1989, urmarirea TBC-ului se facea mai bine, se efectuau evaluari periodice mai eficiente.

Acum, chiar daca tratamentul este gratuit, bolnavii nu-l urmeaza in totalitate si apar forme ale bolii mai agresive, care necesita tratamente mai noi si mai scumpe“, comenteaza seful Directiei de Asistenta Medicala din Ministerul Sanatatii, Ioan Buraga.

Explozia bolilor transmise sexual

Lipsa de educatie a tinerilor a dus la o explozie a bolilor cu transmitere sexuala. Fata de 1989, din raportarile doctorilor, rezulta un numar dublu de imbolnaviri din cauza sifilisului, numarul real al bolnavilor fiind mult mai mare.

In cifre, asta inseamna ca la noi se inregistreaza in jur de 45 de cazuri la 100.000 de locuitori, in timp ce media tarilor UE este 2,5 bolnavi la acelasi numar de locuitori.

„Din aceeasi cauza – lipsa educatiei sexuale – a crescut in ultimii ani si numarul celor depistati cu HIV-SIDA, numarul real fiind departe de inregistrarile din statistici“, completeaza dr. Buraga.

La sfirsitul anului trecut erau declarate oficial 10.555 de persoane cu HIV/SIDA aflate in viata, dintre care aproape 6.000 urmeaza tratamente. Aproape 8.000 dintre bolnavi sint copii, cei mai multi infectati inainte de 1989, restul fiind adulti.

Cancerele nu prea apar in statistici

In privinta bolnavilor de cancer inregistrati oficial exista o problema oarecum similara: valorile sint mult mai mici decit in restul tarilor europene deoarece nu exista o inregistrare corecta a cazurilor. La noi bolnavii vin la medic foarte tirziu (in stadii tardive, cu metastaze) pentru ca nu exista o retea de screening pusa la punct, cum se intimpla in statele europene civilizate.

In plus, foarte multi bolnavi, mai ales din mediul rural, nu ajung la doctor deloc si nu sint inregistrati in nici o statistica. Conform MS, incidenta cancerului printre romani a crescut constant in ultimii ani de la 177 de cazuri la 100 de mii de locuitori, in 1994, la 268, in anul 2003. Cancere de col, de sin si cele pulmonare sint mai numeroase.

In tari precum Ungaria, in 2003, incidenta era de 622 de cazuri la 100.000 de locuitori, in Suedia de 521.

Peste 300 de mii de diabetici nu sint depistati

In jur de 4% din populatia adulta a Romaniei sufera de diabet de tip 2.

„Reteaua de diabet este buna, partea proasta este ca avem cele mai putine mijloace de diagnostic in medicina primara, la medicii de familie, spre deosebire de tarile europene, unde orice medic poate sa faca o glicemie in cabinet“, este de parere prof. dr. Constantin Ionescu Tirgoviste, directorul Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „N. Paulescu“.

In cifre, in jur de 800 de mii de romani au diabet, dintre care in jur de 450 de mii sint tratati. Restul nu sint cunoscuti sau nu primesc nici un tratament.

Un diabetic corect tratat ar trebui sa traiasca la fel de mult ca o persoana sanatoasa, insa cum medicamentele pentru diabetici ajung doar pentru 70% dintre bolnavi, pentru multi romani aceasta sansa nu exista. „O buna ingrijire costa mult, iar sistemul de sanatate este cronic subfinantat“, concluzioneaza prof. Tirgoviste.

Cei mai multi mor de atac cerebral

Principala cauza de mortalitate la romani o reprezinta bolile cardiovasculare, atacul cerebral fiind cel mai frecvent. In privinta asta sintem pe primul loc in Europa.

„Romanii consuma prea multe grasimi, alcool de proasta calitate, maninca prost si mult. La toate astea se adauga un factor aparut dupa 1989: stresul“, mai declara Ioan Buraga, seful Directiei de Asistenta Medicala din MS, care sustine ca, inainte de Revolutie, in cazul acestor boli nu se faceau raportari.

Cum vin asa se si duc banii asiguratilor

Aproape o treime din banii asiguratilor se duc pe salariile personalului medical. Jumatate se cheltuiesc in spitale. O zecime se dau pe seringi, fese si reactivi. Am facut o scurta radiografie a felului in care se string si se cheltuiesc banii in sistemul sanitar.

Presedintele Basescu a exagerat putin: nu sint 4 miliarde de dolari in sanatate, sint vreo 3,4. Mai precis, in jur de 98.000 de miliarde de lei vechi. Par multi. Dar ministrul Sanatatii spune ca ar trebui sa fie macar de patru ori mai multi. Potrivit lui Mircea Cinteza, pentru sanatatea unui roman se cheltuiesc 114 euro, in timp ce pentru cea a unui ungur, 500 de euro.

Iar tarile vechi ale Uniunii Europene investesc in sanatatea locuitorilor de zece ori mai multi bani.

Cei mai multi bani vin de la asigurati

Cea mai mare sursa de venituri este cea strinsa de la asigurati: 77.000 de miliarde de lei plus 6.500 de miliarde de lei, rectificari bugetare. Bugetul de stat da alte 14.300, mai vin si ceva bani din imprumuturi externe (2.600 miliarde) si de la primarii – 1.400 de miliarde. In jur de 400 de miliarde de lei sint venituri proprii.

Salariile medicilor inghit cele mai mari sume

Cheltuirea fondurilor arata insa o disproportie intre nevoile reale si directiile in care se duc banii. Astfel, mai mult de jumatate din fondul asigurarilor sociale de sanatate (adica 41.749 de miliarde de lei) este inghitit de spitale. Din acesti bani, mai bine de jumatate (24.000 de miliarde) se duc pe salariile medicilor, asistentilor si infirmierilor.

Sume mai mici se cheltuiesc pe materiale sanitare si reactivi (8.000 de miliarde) si pe medicamente (6.900). Intrebata de ce spitalele inghit atit de multi bani, conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) spune ca solicitarile mari din partea spitalelor, rostogolite de la un an la altul, fac ca ponderea acestora sa fie majora in cheltuirea tuturor banilor.

Alte 12.000 de miliarde sint inghitite de farmacii, pe retete compensate si gratuite. La acestea se adauga diversele rectificari din timpul anului, ultima fiind de 1.500 de miliarde.

Doar patru programe nationale finantate

Ministerul Sanatatii finanteaza doar patru programe de sanatate. Fondurile vin de la bugetul de stat si merg in special pe preventie. Pentru fiecare program se cheltuiesc cel putin 300 de miliarde de lei in fiecare an.

Astfel, unul dintre programe este de Sanatate Publica (vaccinari pentru copii, supravegherea bolilor infectioase), altul este de prevenire si de control ale bolilor netransmisibile (boli cardiovasculare, neurologice, cancer).

In 2005, statul a acordat 311 miliarde de lei pentru acest program, din care a cumparat, de exemplu, pompe pentru insulina utile diabeticilor ori metadona pentru drogati.

Alt program finantat de MS este cel destinat mamei si copilului, dar din cele peste 300 de milioane de lei se cumpara lapte praf si foarte putin se cheltuieste pe depistarea unor boli rare la cei mici, cum ar fi surditate sau orbire. Un ultim program este destinat „politicilor de sanatate“, care este o activitate putin mediatizata de catre minister.

Un exemplu de proiect in care s-au investit acesti bani sint pregatirea si sustinerea mediatorilor sanitari din comunitatile de romi.

Bani putini pentru preventie

Desi prevenirea imbolnavirilor ar costa mult mai putin decit vindecarea lor, statul continua sa cheltuiasca sume infime pe activitatea de preventie.

Doar 4.400 de miliarde de lei din bugetul CNAS se indreapta catre partea de preventie din cabinetele medicilor de familie si alte 2.700 catre cele din policlinicile de stat. In jur de 2.100 de miliarde se cheltuiesc pe investigatiile performante din laboratoare.

Alti bani se directioneaza in spitale, pentru cei care sufera de boli cronice (8.000 de miliarde), inca o parte subtire (2.120 de miliarde) spre statiile de ambulante, iar CNAS are si ea un buget de cheltuieli de 1.200 de miliarde de lei. Lista se incheie cu sume mici pentru dispozitive medicale, pentru servicii de recuperare si cu cele pentru ingrijiri la domiciliu.

Licitatiile, principala gaura din sistem

Scurgeri ilegale de bani. Acesta a fost principalul avertisment al presedintelui cind a vorbit despre sistemul de sanatate. Oameni din sistem ne-au explicat metodele prin care banii, si asa putini, sint risipiti. Licitatiile sint un hau inca necontrolabil.

Mii de miliarde se cheltuiesc anual pe medicamente si materiale sanitare. Lideri din sistem sustin ca pina acum licitatia, operatiunea prin care mai multe firme trebuiau sa se bata oferind produse cu cel mai ieftin pret la cea mai buna calitate, nu s-a dovedit a fi metoda cea mai eficienta de cumparare.

Licitatiile centralizate au adus din doua, una: ori produse mult mai scumpe decit pretul pietei, ori foarte ieftine si proaste. Potrivit presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, Liviu Cocora, „licitatiile centralizate au adus in spitale si farmacii medicamente la preturi mai mari decit cele de la farmacia din colt. Ofertantii s-au inteles intre ei la preturi“.

Directorul Spitalului Universitar Municipal, senatorul Sorin Oprescu, spune: „Sint exact aceiasi tipi de la aceleasi firme care cistiga an de an. Numai ca ciubucul s-a mutat de la spitale la minister“.

O metoda de a pierde bani: licitatii cu distribuitorii

In ultima sa referire la gestionarea banilor din sanatate, presedintele Basescu a mai ridicat o problema: nu este de ajuns ca licitatiile au fost prost organizate, ci sistemul foloseste si acum rezultatele celor organizate in 2003 si a exemplificat cu medicamentele din programele de diabet si HIV.

Basescu s-a intrebat de ce licitatiile atit de criticate de puterea de acum n-au fost reorganizate anul acesta, astfel ca spitalele continua sa achizitioneze medicamente la preturi mari, de la aceleasi firme care au cistigat in 2003.

Intr-adevar, potrivit presedintelui CNAS, Cristian Vladescu, in 2003, pentru diabet si HIV s-au organizat licitatii cu distribuitorii, nu cu producatorii.

Ministrul Sanatatii, Mircea Cinteza, a explicat ca anul acesta nu mai e timp de alte licitatii: pentru ca s-au pierdut multe luni cu modificarea legislatiei de achizitii.

Cum sint fentate licitatiile

Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane, spitalele au cumparat medicamente sau aparatura ori au realizat lucrari de constructii ale caror costuri depaseau suma de o suta de mii de euro fara sa organizeze licitatii.

Au impartit valoarea in lucrari mai mici, astfel ca sa poata face numai o selectie de oferte sau chiar sa incredinteze suma direct.

Este cazul Casei de Asigurari de Sanatate Vaslui, care a cumparat fragmentat, de la o singura firma, mobilier in valoare de cinci miliarde de lei. Numai prejudiciul calculat de politisti este de trei miliarde.

Un alt exemplu este cel al Spitalului Judetean Arges, unde conducerea institutiei a deturnat 12 miliarde din hrana bolnavilor pentru a cumpara aparatura medicala, fara sa respecte legislatia achizitiilor publice, ceea ce a costat statul 2,6 miliarde de lei.

Presiunile firmelor aduc contracte dubioase si medicamente luxoase

Banii sanatatii sint risipiti si din cauza ca firmele fac presiuni pe linga medici si farmacisti ca sa-si vinda marfa.

O alta sursa de scurgere a banilor din sistemul de sanatate este cumpararea de aparatura performanta care nu poate fi folosita din cauza ca nu s-a luat in calcul si intretinerea ei.

„La noi fiecare doreste sa aiba scula lui. S-au cumparat foarte multe aparate, din domeniul de virf, care nu sint folosite. Orice aparat care sta si nu-si face numarul normal de investigatii este nerentabil, consuma bani“, sustine presedintele Colegiului Medicilor.

Presiunea s-a mutat de la doctor la farmacist

Cocora crede ca se cheltuiesc bani prea multi pe medicamentele scumpe, pe care sistemul sarac al romanilor nu si-l poate permite inca. El sustine ca „exista o presiune puternica din partea firmelor private sa se mearga catre ultimul racnet. Or, noi nu avem bani decit pentru antepenultimul racnet“.

In opinia lui Cocora, schimbarea prescriptiei medicamentelor pe denumiri comerciale internationale „nu aduce absolut nici o economie“, ci schimba doar locul unde se face presiunea, adica de la doctor la farmacist, ceea ce e mai simplu, „pentru ca medici sint 20.000, in timp ce farmacisti, doar 5.000“.

Cocora explica si cum se pierd banii: „Farmacistilor poti sa le dai bonus mai simplu, prin deduceri pe factura“.

Laboratoarele private, abonate la buget

O gaura din sistem este legata de negocierea contractelor cu laboratoarele private. Senatorul Sorin Oprescu sustine ca sistemul privat a ajuns sa inghita cam 60 la suta din banii alocati laboratoarelor, ceea ce duce la subfinantarea celor din spitale.

Aici pacientii stau internati mai multe zile, pe banii publici, pina cind spitalul are suma necesara sa cumpere substanta care sa le permita efectuarea unei anumite analize.

Teoria este sustinuta si de vicepresedintele Aliantei Asiguratilor, Sorin Stegarescu, care spune ca fostul presedinte al CNAS a permis diferente la achizitionarea serviciilor de laborator, ceea ce a dus ca unele analize sa fie decontate la preturi foarte mari, in loc sa se stabileasca un pret unic.

Sorin Oprescu a dat si exemplul unui contract deja celebru, cel cu Euromedic, in care analizele medicale au fost negociate la suma totala fixa, indiferent de numarul lor, si nu la pret pe bucata. „Pierderile au fost de 4-5 la suta pentru sistemul public“, a declarat Sorin Oprescu.

Spaga face toata sanatatea

Oficial, un doctor roman cistiga de zeci si chiar sute de ori mai putin decit unul din SUA. Sint medici care recunosc ca ar muri de foame daca nu ar lua bani de la pacienti. Unii dintre ei insa au ajuns sa-i „bata” in venituri si pe occidentali: cistiga uneori zeci de milioane de lei pe zi, bazindu-se pe plicurile de la bolnavi.

In functie de spital, o operatie simpla de apendicita poate sa coste intre unu si trei milioane de lei (bani care se cuvin doar medicului). Anestezistul ia de regula jumatate din suma primita de doctor, iar asistentele si infirmierele, in jur de un milion pe internare.

Foarte scumpe sint operatiile mai complicate, care dureaza mai bine de 5-6 ore, de genul scoliozelor, care pot ajunge si la 400 de euro (doar pentru medicul care este prima mina).

Comisionul cel mai mare e la oncologie

In spitalele oncologice o interventie chirurgicala mai complicata costa in jur de 20 de milioane: 6 milioane de lei merg la medicul care este prima mina, 4 milioane de lei ajung la mina a doua. Si pentru ca anestezia primita este foarte importanta pentru pacient, jumatate din aceasta suma (intre 3 si 4 milioane) merge catre anestezist.

Citeva milioane merg si la anatomo-patolog, care trebuie sa-i spuna chirurgului daca a taiat suficient din tesutul afectat de cancer. Restul banilor isi gasesc destinatarii in sectia de Reanimare, respectiv la asistentele si infirmierele care muncesc aici.

Sint medici care opereaza cite 4-5 pacienti pe zi, veniturile saptaminale ale acestora fiind de zeci de milioane de lei.

Nasterea ajunge la 200 de euro

O nastere costa intre 100 si 200 de euro, bani care ajung la medicul care asista venirea pe lume a copilului. Cezarienele sint mai scumpe decit nasterile normale (suma e aproape dubla), situatie in care intervine si anestezistul, care ia intre 500.000 si un milion de lei, iar medicul care este mina a doua in cursul operatiei alte citeva milioane de lei.

Contributia asistentelor si infirmierelor la asistarea gravidei se retribuie neoficial de regula cu sume care variaza intre 50.000 si 500.000 de lei, mai bine platita fiind moasa care asista medicul in cazul unei nasteri normale. O interventie chirurgicala pentru extirparea unui fibrom poate sa ajunga si la 4-5 milioane de lei.

Operatie pe creier

O operatie de genul hernie de disc costa de la 5 milioane in sus. O interventie chirurgicala complicata pe creier poate sa coste si 30 de milioane de lei.

Asistentele medicale primesc intre 50.000 si 100.000, pentru fiecare dintre manevrele medicale pe care trebuie sa le faca, de pilda o injectie sau schimbarea unei perfuzii, iar infirmierele, intre 50.000 si 100.000 de lei, ca sa schimbe o plosca sau lenjeria.

Internarea copilului, pina la 15 milioane de lei

Daca nu intervin complicatii, urmarirea periodica a copilului costa intre 100 si 300 de mii pe consultatie. De regula, medicii de familie sint cei care urmaresc copiii, tarifele lor fiind si ceva mai mici.

In spitale, in functie de boala, se poate ajunge si la 10-15 milioane pe internare. O operatie de polipi, spre exemplu, costa in jur de doua milioane de lei (tariful medicului care opereaza), inca un milion mergind la medicul anestezist.

Coruptia nu se elimina cu politia

„Coruptia de ghiseu”, cind pacientul ii baga in buzunar medicului 100 de dolari dupa o operatie, apare fiindca cererea este mai mare decit oferta.

„Consumatorii nu sint lasati sa plateasca pretul real si atunci supraliciteaza in acest fel, e un fel de intrare pe usa din dos. Solutia in acest caz este o reglare prin co-plata“, afirma Sorin Ionita, de la Societatea Academica Romana.

El crede ca acest tip de plata nu se elimina cu politia si procuratura, ci lasind doctorii sa cistige la adevarata valoare, dar si printr-o filtrare echitabila a cazurilor.

Salariile doctorilor romani, departe de cele ale occidentalilor

Medicii de familie din sistemul romanesc primesc bani in functie de numarul de pacienti si de serviciile prestate. Un doctor care are 1.000 de pacienti pe lista primeste prin contractul pe care-l are cu Casa de Asigurari de Sanatate in jur de 12 milioane de lei, bani din care trebuie sa plateasca o asistenta (in medie 4 milioane de lei pe luna), intretinerea cabinetului, retetele.

Venitul net ajunge la circa 6-7 milioane de lei. Un medic cu 1.500 de pacienti primeste intre 12 si 15 milioane de lei, iar unul cu 2.000 de pacienti, intre 20 si 28 de milioane de lei. In acest din urma caz, medicul este obligat sa angajeze doua asistente.

Mai concret, prima vizita facuta de un doctor acasa la o familie unde exista un nou-nascut, care ar trebui sa dureze o ora, este platita de stat cu 85.500 de lei.

In spitale se plateste pe caz rezolvat

O buna parte dintre medicii din spitale sint platiti pe caz rezolvat (DRG). Fiindca sistemul aplicat in acest moment este invechit (din 1978) se ajunge la situatii de-a dreptul ilare.

Spre exemplu, schimbarea unui pansament este platita dublu fata de o interventie chirurgicala care dureaza cinci ore, iar medicii care trateaza afectiuni precum cancerul mamar la barbati, care apare mai rar, nu sint deloc platiti.

Mai concret, un medic debutant (stagiar si rezident) cistiga mai putin de 5 milioane de lei pe luna, un medic specialist poate sa ajunga si la un venit brut de 17 milioane de lei, iar un medic primar trece de 20 de milioane de lei.

Doctorii din SUA, mai bine platiti decit europenii

In statele occidentale, veniturile doctorilor de familie sint de zeci de ori mai mari decit cele ale medicilor de la noi.

„In tari europene, veniturile unui medic de familie se situeaza intre 4.000 si 5.000 de euro pe luna, bani din care trebuie sa-si plateasca asistenta si cheltuielile cu intretinerea cabinetului. In mina ii ramin intre 3.000 si 4000 de euro lunar”, afirma Victor Olsavsky, reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in Romania.

In cazul celorlalti medici, veniturile depind de modalitatile de finantare. Daca sint salariati, medicii din tarile occidentale cistiga asemeni functionarilor publici. Sistemul din SUA este mult mai liberal.

„Daca medicul este salariat, cistiga mai putin, daca munceste asemeni medicilor de familie de la noi, poate sa ajunga si la 20.000 de dolari pe luna, din care se scad cheltuielile cu cabinetul”, completeaza reprezentantul OMS.

In ceea ce priveste platile neoficiale, in fostele state membre ale URSS si in Bulgaria se inregistreaza o situatie similara cu cea de la noi.

Ce ii deranjeaza pe romani la medici si in spitale

Ultimul sondaj realizat de Centrul de Politici si Servicii de Sanatate, cu sprijinul organizatiei Gallup, pe un esantion reprezentativ de 1.076 de romani, arata ca gradul de nemultumire fata de serviciile de sanatate a crescut cu 50% fata de 2002.

Spre exemplu, cei internati in spital se pling de lipsa confortului, de calitatea proasta a mincarii si de comportamentul personalului medical. Un lucru ingrijorator este legat si de faptul ca medicii nu le ofera pacientilor detalii despre afectiunile de care sufera si despre interventiile chirurgicale la care sint supusi.

Doar in 15% din cazuri pacientilor li s-a spus ca au dreptul sa refuze o procedura medicala si 10% au stiut ca au dreptul sa mai ceara o a doua opinie medicala. Fata de anii trecuti, disponibilitatea medicilor de a explica a scazut semnificativ, intre 30 si 60%.

In cazul celor cu venituri peste 5 milioane, se remarca tendinta de a merge la doctor pentru controale preventive intr-o proportie mai mare decit la restul populatiei.

In ce priveste platile suplimentare pe care oamenii le ofera personalului medical, 52% dintre ei sustin ca statul ar trebui sa le acopere, in timp ce 18% spun ca ar vrea sa plateasca taxe directe, oficiale, atunci cind merg la medic, iar 9% si-ar dori asigurari private.

Ministrii Sanatatii de pina acum si-au urmat propriile interese si ale grupurilor din care faceau parte, nu pe cele ale asiguratilor sau medicilor, mai reiese din studiu, majoritatea persoanelor chestionate afirmind ca ar fi necesare schimbari fundamentele si complete in sistemul sanitar.

Ingrijirile de lux vin doar de la sectorul privat

Asigurarile private vor fi o sursa importanta de venit la bugetul sanatatii. Ar trebui sa intre pe piata de anul viitor si vor putea fi facute atit de angajatori, pentru grupuri, cit si individual, primele fiind mai avantajoase. Vor oferi conditii de lux la cazare, medicamente la discretie si chiar operatii in strainatate.

Asigurarile private sint facultative si pot fi contractate numai de cei care contribuie deja la fondul public de asigurari de sanatate pentru servicii medicale de baza. Asta inseamna ca, pe linga cei 6,5% din salariu pentru fondul de asigurari pe care-i platiti acum, va trebui sa contribuiti in plus.

Cu toate ca normele legii nu sint finale, se stabileste ca se vor putea incheia asigurari medicale colective si individuale. La asigurarile de tip individual vor avea acces persoanele cu venituri mari, care vor dori, spre exemplu, un confort mai crescut ori tratament preferential.

Cele colective se adreseaza in special salariatilor, iar accesul este conditionat de politica firmei fata de salariati si de politica fiscala, care sa accepte ca aceste cheltuieli facute pentru asigurarile de sanatate sa fie deductibile in totalitate. La asigurarile colective ar putea avea acces majoritatea salariatilor.

„In realizarea legii, folosim inclusiv experti din SUA si Franta, care cunosc exact conditiile in care se incheie asigurari private in Occident. Se discuta inca daca asigurarile vor fi sau nu deductibile in cazul firmelor care le incheie pentru angajati”, ne-a declarat dr. Ioan Buraga, seful Directiei de Asistenta Medicala din MS.

Ce va oferi o polita

Pe baza contractului incheiat de firmele de asigurari cu persoanele care vor dori servicii mai bune se va garanta accesul real la servicii medicale pentru care se plateste si ca acestea vor fi de calitate.

Serviciile oferite merg de la cele de prevenire pina la asistenta medicala la domiciliu, dispozitive medicale (proteze, carucioare), tratamente stomatologice, medicamente si chiar investigatii medicale in strainatate.

Pentru a deveni asigurat la privat trebuie sa indeplinesti cumulativ mai multe conditii: sa ai domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, indiferent de cetatenie; sa fii inscris pe lista unui medic de familie; sa te supui unui examen medical prealabil in vederea stabilirii riscului.

Sumele care se vor plati depind de starea de sanatate a celor care doresc sa se asigure. „Sint avantajoase asigurarile colective facute de patronat, pentru ca se negociaza pentru mai multe persoane, iar prima de asigurare va fi mai mica.

Beneficiile din asigurari suplimentare, prin 2007

In cazul asigurarilor individuale, cind se stabileste suma de plata se tine cont de virsta, de starea de sanatate, rezultatele examenului medical, asa ca suma variaza”, sustin reprezentantii MS.

Specialistii estimeaza ca in 2007 asigurarile private vor fi conturate suficient de bine si in Romania si vor putea aduce beneficii semnificative in sistemul de sanatate.

Scheme de asigurari la francezi si cehi

Sistemul francez de asigurari de sanatate este format din doua trepte. Prima ofera servicii de baza prin diferite scheme obligatorii, care asigura in jur de 75% din cheltuielile de sanatate.

A doua treapta consta intr-o asigurare suplimentara optionala oferita de asiguratorii mutuali (non-profit) sau privati. Paturile de chirurgie, spre exemplu, apartin in proportie egala spitalelor publice si private.

Franta este a patra tara din lume, dupa SUA, Germania si Elvetia, ca marime a procentului din PIB cheltuit cu sanatatea.

In Cehia exista 9 case de asigurari care administreaza sistemul bazat pe solidaritate. Aproximativ 53% din populatie este asigurata de catre stat.

Prima suplimentara anuala: 300 de euro

Asiguratorii estimeaza ca in cazul unei asigurari private de sanatate, cu o suma asigurata de 10.000 de euro pe cinci ani, care acopera servicii medicale, interventie chirurgicala si boli grave, prima anuala se va ridica la aproximativ 300 de euro.

In aceasta perioada, Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania, reprezentantii Colegiului Medicilor si Ministerul Sanatatii discuta pe marginea normelor de aplicare a legii asigurarilor de sanatate private.

Solutia de tratament: licitatii mai bine controlate

Sistemul poate fi resuscitat. Printre solutii: bani in plus de la pensionari si copii, responsabilitate mai mare pentru directorii de spitale, licitatii mai bine controlate.

O prima solutie pentru oprirea risipei este, in opinia Colegiului Medicilor, aceea a descentralizarii licitatiilor.

„Preturile obtinute la licitatiile organizate de spitale au fost mereu mai mici decit la cele nationale”, explica presedintele Liviu Cocora. El este de parere ca o mare parte dintre probleme s-ar rezolva si daca descentralizarea s-ar face si la nivelul CNAS.

„Sa se dea fiecarei case judetene un procent din cit aduna. Ori sa existe un stimulent pentru stringerea banilor. Acum, totul se aduna la Casa Nationala si cineva acolo, sus, imparte cum vrea”, spune Cocora.

MS: asigurari platite de pensionari si copii

Pe de alta parte, ministrul Sanatatii, Mircea Cinteza, considera ca cei cinci milioane de platitori de asigurari de sanatate sint prea putini si sistemul este subfinantat din aceasta cauza.

„De la anul vom introduce plata asigurarilor si pentru pensionari, copii si lucratori din agricultura, trebuie sa plateasca cineva si pentru ei”, spune ministrul.

El adauga ca salarizarea personalului medical afecteaza bunul mers al sistemului si trebuie gasite neaparat resurse pentru dublarea sau chiar triplarea salariilor.

CNAS: responsabilitate pentru directori

In schimb, Cristian Vladescu se gindeste la introducerea unor indicatori de calitate care ar trebui sa fie de baza in momentul acreditarii spitalelor si a celorlalte institutii sanitare.

„Noi n-avem indicatori de calitate, cum ar trebui sa fie, pentru ca nimeni nu a conditionat actul medical de acestia. Indicatorii ar trebui sa conditioneze acreditarea. Acreditarea se refera la toate aspectele, de la formarea personalului la achizitii. Apoi nu faci contracte decit cu spitalele acreditate”, spune Vladescu.

Presedintele Casei crede ca directorii ar trebui sa aiba o responsabilitate mult mai mare, impusa de contractele de management, unde ar trebui stipulate indeplinirea unor criterii de performanta.

„Contracte de management ar trebui sa semneze si managerii programelor nationale, actualii presedinti ai comisiilor care administreaza aceste programe“.