Cum au influențat acțiunile lui Putin în Orientul Mijlociu războiul din Ucraina

De la războiul din Siria, Moscova se concentrează și urmărește strategii politice și de război în regiune, sub ochii occidentalilor care au neglijat relațiile care s-au creat și încă influențează războiul ruso-ucrainean. Ce trebuie făcut pentru a nu-i lăsa terenul liber lui Putin în Europa și în Orientul Mijlociu?, se întreabă Il Giornale.

Războiul din Siria și implicarea Rusiei, începutul strategiei lui Putin

2011: Încep protestele în Siria, care sunt reprimate în sânge. Un an mai târziu, Rusia și Iranul vin în ajutorul regimului sirian al lui Bashar al Assad cu linii de aprovizionare militară pentru a atenua izolarea internațională a acestuia și pentru a frâna avansul grupărilor jihadiste.

Mișcarea dramatică a președintelui rus Vladimir Putin de a trimite soldați, armament și avioane în Siria remodelat nu doar un război civil la marginea Mediteranei ci și statutul Rusiei în cadrul comunității internaționale.

Moscova, izolată de sancțiunile occidentale aplicate pe fondul anexarii peninsulei Crimeea și a sprijinului acordat separatiștilor din estul Ucrainei, și-a dublat sprijinul pentru regimul sirian aflat în dificultate și a trimis un semnal clar că nu poate există o soluție la dezastrul sângeros din regiune fără Moscova.

„Putin și Kremlinul au avut un țel clar de a depăși izolarea internațională cauzată de Ucraina”, explică analistul militar Alexander Golts, pentru The Guardian.

Vladimir Putin Foto: Sergey Guneev / Sputnik / Profimedia

Însuși Putin a fost cel care, în 2013, și-a actualizat planurile de politică externă, subliniind urgența de a contracara hegemonia economică și politică a statelor occidentale, care atunci se diminua drastic.

Și tocmai în conflictul sirian, relațiile dintre Moscova și Teheran au devenit o adevărată alianță, după cum o demonstrează dezvoltarea dronelor de luptă Shahed 136, fabricate în teritoriile siriene controlate de regim, folosite acum în Ucraina.

Cum a reușit Putin să-l țină aproape pe Netanyahu?

Alianța strânsă dintre Rusia și Iran nu lasă Israelul indiferent. Benjamin Netanyahu s-a înțels cu Putin în mandatele anterioare pentru a limita influența Iranului în Siria, văzând în el pe singurul capabil să țină la distanță toate grupările afiliate și finanțate de Iran, precum Hezbollah și Hamas.

În ciuda prieteniei strânse stabilite cu Putin, Tel Avivul și-a dat seama că cea dintre Moscova și Teheran depășește cu mult o uniune de conveniență. Este suficient să spunem că numai armata rusă poate autoriza raidurile israeliene în Siria, care sunt esențiale pentru a limita obiectivele iraniene staționate de-a lungul frontierei de nord a Israelului.

Prin această strategie, Putin reușește să mențină o presiune indirectă și continuă asupra Israelului.

Acest lucru explică, cel puțin parțial, ce se află în spatele reticenței Tel Aviv-ului de a oferi ajutor militar Ucrainei, în ciuda apelurilor repetate ale lui Volodimir Zelenski, care cere de luni de zile Israelului sistemele sale eficiente de apărare antirachetă, cum ar fi Iron Dome.

Vladimir Putin și Benyamin Netanyahu (FOTO: Kremlin.ru)

Cele două interese fundmanetale ale Israelului

Despre noul guvern al Israelului, condus de același Benjamin Netanyahu, considerat cel mai de dreapta de până acum, sunt voci care spun că este înclinat să se abată de la calea predecesorului său în privința războiului din Ucraina, potrivit Al Jazeera.

În primul discurs public al noului ministru de externe Eli Cohen, de pe 2 ianuarie, acesta a declarat că noul guvern va „vorbi mai puțin” când vine vorba de Rusia și Ucraina, lăsând să se înțeleagă că administrația va evita să ia poziții publice cu privire la acest conflict.

„Diferența dintre cele două guverne este că guvernul anterior era 100% simpatizant din punct de vedere ideologic față de Ucraina și a încercat să sprijine Ucraina cât de mult putea, fără a-i înstrăina total pe ruși”, a declarat pentru Al Jazeera Jonathan Rynhold, șeful departamentului de studii politice de la Universitatea Bar-Ilan.

„Acest guvern este mai puțin preocupat de simpatiile ideologice. Ei nu sunt investiți în a vedea cum democrația învinge dictatura și nici nu ar fi neapărat fericiți să vadă că sancțiunile internaționale au succes, deoarece s-ar putea teme de un precedent”, a adăugat Rynhold

Mai mult chiar, că noul guvern israelian încearcă să trimită mai multe semnale pozitive către Rusia.

„Israelul are două interese fundamentale de securitate națională în ceea ce privește Rusia și Ucraina, care sunt consensuale în Israel: Menținerea bunelor relații cu Statele Unite în sens general și acceptarea de către Rusia a libertății Israelului de a opera militar împotriva forțelor iraniene, a siturilor de lansare a rachetelor și a contrabandei cu arme în Siria”, a precizat Rynhold.

Recep Erdogan si Vladimir PutinFoto: Vladimir Smirnov / TASS / Profimedia

Turcia și jocul dublu al lui Erdogan

Așa se explică rolul lui Erdogan în aceste luni de război: membru NATO, dar deschis la orice discuție cu Putin. Sultanul ar avea toate motivele să se poziționeze total împotriva Kremlinului și să acorde sprijin deplin Kievului.

Cele două părți sunt în conflict militar și de altă natură în diferite părți ale lumii: în Libia, cei doi mari actori susțin războiul în tabere opuse; în Nagorno-Karabah, umbra celor două puteri planează asupra fiecărei revendicări dintre Armenia (susținută de Moscova) și Azerbaidjan (susținută de Ankara); Crimeea, ocupată de Rusia, reprezintă o amenințare uriașă pentru Erdogan, ca o prezență care nu favorizează echilibrul de forțe în regiunea Mării Negre.

Prezența Rusiei în Siria influențează în mare măsură propriul ajutor al Turciei către Ucraina, în ciuda livrării de drone turcești Bayraktar, care au fost fabricate pe teritoriul ucrainean. Rusia presează Ankara amenințând că poate gener noi valuri de refugiați sirieni, o problema majoră deja pentru Erdogan, dar și pentru UE.

Uniunea Europeană, îngrijorată de relațiile Turciei cu Rusia: „O cauză de mare preocupare”

Aprofundarea relaţiilor economice între Turcia şi Rusia este „o cauză de mare preocupare”, a arătat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-o scrisoare către Parlamentul European, potrivit agenției dpa.

Un alt motiv de preocupare îl constituie politica Turciei de „a nu se alătura măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei”, se mai spune în scrisoare.

Conform aceleiaşi relatări, Borrell a subliniat că UE şi Turcia se află într-o uniune vamală care garantează libera circulaţie a bunurilor, inclusiv a produselor cu dublă utilizare, civilă şi militară. Este important ca Turcia să nu ofere Rusiei nicio variantă de ocolire a sancţiunilor, a atenționat Borrell.

Cultul lui Putin ca politică de stat

Unul dintre cele edificatoare și deprimante lucruri cu privire la politica internațională este existența unui cult al lui Putin. Există un număr semnificativ de lideri mondiali și personaje politice influente care îl admiră profund pe președintele rus, scria Financial Times.

Clubul său de fani este unul global, întinzându-se în Asia, Orientul Mijlociu, Americi și Europa.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, descoperise ceva când a remarcat în 2018 că „există o cerere în lume pentru lideri suverani, pentru lideri decisivi (…) Putin al Rusiei a fost punctul de început”.

Unul dintre marile pericole ale actualei crize din Ucraina este că, dacă Putin iese aparent victorios, stilul său de conducere va deveni și mai prestigios și va atrage și mai mulți imitatori din întreaga lume.

Acaparările de teritoriu, amenințările militare, minciunile și asasinatele vor părea tehnicile unui câștigător. Putin a servit deja drept model pentru o nouă generație de lideri autoritari și populiști, inclusiv din Europa și Statele Unite.

Putin nu se va opri singur

În Orientul Mijlociu, Putin continuă să ia resurse, de la cele militare la cele politice, cu sprijin uneori declarat deschis, cum ar fi Iranul, dar și cu altele mai voalate, cum ar fi Turcia și Israelul. Aceste resurse sunt cele care ar trebui să fie direcționate pentru a grăbi sfârșitul războiului din Ucraina.

surse: Il Giornale, Al Jazeera, dpa, HotNews.ro

Urmărește ultimele evoluții din a 308-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.