Traian Basescu: Ne integram in 2007, pentru ca performantele guvernului sunt bune

Intr-un interviu de o ora acordat jurnalistului Emil Hurezeanu si transmis de Realitatea TV, presedintele Traian Basescu a explicat cum vede rolul Romaniei in Uniunea Europeana. „Ne vom intalni cu Moldova in UE, doua state, acelasi popor”, spune Basescu. Se va repara o mare nedreptate istorica.

Presedintele a vorbit despre NATO, despre „eroarea de a decupla Europa de SUA”, de 50% energie pentru UE care vine din Est.

Chestiunea Axei

Emil Hurezeanu: Va refereati in alocutiunea in fata ambasadorilor la consecventa politicii anuntate inca din ianuarie anul trecut. E adevarat ca, intre timp, nu mai vorbiti despre Axa, din fericire, pentru ca putea crea confuzii semantice, germanii, italienii si japonezii poate ridicau din umeri, schimbau priviri stanjenite…

Traian Basescu: Da, dar intre timp s-a adoptat aceasta exprimare si, mai mult decat atat, la Paris presedintele Chirac a vorbit de axa Bucuresti-Paris care trebuie creata in parteneriatul din interiorul Uniunii Europene.

Emil Hurezeanu: Spuneati ca NATO este o realitate consumata…

Traian Basescu: nu consumata, implinita si in desfasurare.

Emil Hurezeanu: implinita, iar Uniunea Europeana o realitate spre care ne indreptam. Ele se separa?

Traian Basescu: Nu, mult prea multe state ale Uniunii Europene sunt si membre NATO ca sa putem separa lucrurile, dar organizatiile sunt categoric diferite si au obiective diferite.

NATO are ca principal obiectiv securitatea membrilor sai, pe cand Uniunea Europeana are, cel putin, in stadiul actual, ca principal obiectiv prosperitatea membrilor sai.

Sigur, Uniunea Europeana trebuie sa depaseasca faza de simpla piata, procedura de ratificare a Tratatului constitutional, in opinia Romaniei, trebuie sa continue, in asa fel incat Uniunea Europeana sa isi dobandeasca si celelalte valente de care are nevoie. O UE care este doar o piata nu va dezvolta capacitatea UE de a rezista procesului de globalizare.

Emil Hurezeanu: Dar UE nu este doar o piata nici acum, este si un organism cu politici comune de aparare si de securitate. E adevarat, mai mult la nivelul intentiilor…

Traian Basescu: In lipsa Tratatului constitutional, ramane la nivel de intentii.

Europa singura nu isi poate garanta securitatea

Emil Hurezeanu: Tratatul de aderare la NATO este mai ferm.

Traian Basescu: Este explicit, clar si are obiectiv precis. Dar, atentie, NATO nu are ca obiectiv prosperitatea membrilor sai, ci doar securitatea membrilor sai.

Ori UE, intr-un proiect ambititos, isi propune sa depaseasca stadiul de piata, isi propune sa aiba o politica externa comuna, isi propune sa aiba o politica de aparare, de securitate a UE, lucru cu care Romania este absolut de acord.

Realitatea momentului insa este ca politica externa apartine fiecarui stat membru al UE, iar cealalta realitate este ca deocamdata Europa singura nu isi poate garanta securitatea.

Emil Hurezeanu: In situatia in care politica de securitate si de aparare ar cunoaste tendinte – din fericire, ele incep sa fie depasite, de altfel – antiamericane, pentru ce ati opta?

Traian Basescu: Nu, aduceti-va aminte, tot din discursul meu, ca Romania sustine, dincolo de faptul ca ea insasi are un partneriat strategic cu SUA in relatie bilaterala, nu numai in interiorul NATO, Romania sustine o puternica relatie transatlantica. Aici Europa va trebui sa adopte solutia unui partneriat cu SUA pentru o lunga perioada de timp. Noi consideram ca este o eroare o decuplare a Europei de SUA.

Din Est pleaca peste 50% din energia necesara Europei

Emil Hurezeanu: Politicieni, dar nu neaparat de varf, in orice caz, diplomati, chiar ziaristi occidentali au observat de-a lungul anului trecut, ca faceti o disociere oarecum neobisnuita pentru liderii europeni, mai ales pentru un lider care se pregateste sa intre in Uniunea Europeana,

va refereati la securitatea de tip politic, mai ales militar, cu ochii spre SUA si cand e vorba de prosperitate, de securitatea alimentara, sa zicem, cu ochii spre Europa. Majoritatea europenilor confunda cele doua planuri, adica angajamentul pro-european este un angajament si pentru valorile comune ale democratiei, ale prosperitatii, cat si pentru cele de politica externa comuna.

Si vi s-a reprosat ca in politica externa pe care ati promovat-o, accentele care nu au fost totdeauna congruente cu cele europene au dominat. Adica europenii nu sunt neaparat interesati de o politica ofensiva la Marea Neagra, dumneavoastra vorbiti de o politica romaneasca la Marea Neagra, nu neaparat in numele Uniunii Europene, din care vreti sa facem parte.

Traian Basescu: Vorbesc de o politica in zona extinsa a Marii Negre si in mod deosebit in zona Marii Negre, o politica in care Romania sa isi gaseasca interesul national si in acelasi timp Romania cheama aliatii sai si din interiorul UE, si din interiorul NATO, la o politica comuna in zona Marii Negre, datorita realitatilor acestui spatiu.

De foarte multe ori, este foarte greu ca atunci cand frontiera ta este Oceanul Atlantic si urmatorul stat e o mare democratie si o mare putere, cum sunt SUA, din acea pozitie de la Atlantic se vede intr-un fel.

Cand esti in frontiera orientala a Europei si mai ales in zona Marii Negre, unde se vad foarte conflictele inghetate din imediata apropiere a frontierei noastre, plus pe tot nordul si estul Marii Negre,

cand stii foarte bine ca in aceasta zona se desfasoara un puternic trafic de droguri cu destinatie finala UE, cand stii foarte bine ca din spatiul ex-sovietic are loc o puternica emigratie ilegala catre spatiul Uniunii Europene,

cand stii ca din aceasta zona se fac exporturi masive ilegale de armament catre zone de conflict unde tu ai militari si mai ales cand stii ca de aici pleaca peste 50% din energia necesara Europei, nu poti sa nu fii o voce care sa nu atentioneze asupra acestor realitati.

In baza argumentelor si a sustinerilor noastre in toate structurile politice europene, dar si in cele NATO, iata ca incepe sa se produca o orientare a statelor democratice catre problematica Marii Negre, lucru extrem de important, si asupra caruia – o spun fara nici o satisfactie – europenii s-au uitat si mai atent cu ocazia inceputului de criza in aprovizionarea cu gaze.

Imaginati-va ca in zona Marii Negre un conflict inghetat s-ar extinde, pentru ca nimeni nu stie ce dimensiuni poate sa aiba un astfel de conflict atunci cand el incepe sa se dezvolte.

Prima problema care ar aparea ar fi securitatea aprovizionarii cu energie a UE. Din acest motiv, tot mai multe tari devin interesate de ceea ce se intampla la Marea Neagra si noi trebuie sa recunoastem ca, dincolo de acestea, avem si un interes national absolut special: Moldova.

Moldova o data cu Balcanii de Vest

Emil Hurezeanu: Ati vorbit mult despre Moldova, spuneati ca cele doua sate, o singura natiune se vor intalni si se vor uni in inteiorul UE – cu Transnistria, fara Transnistria, ati omis – intamplator sau nu – sa vorbiti despre locul Transnistriei in interiorul Uniunii Europene? E in Europa sau in Asia?

Traian Basescu: Nu, am mentionat. Din acest punct de vedere, pozitia exprimata constant de Romania a fost ca teritoriul Republicii Moldova nu poate fi ciuntit.

Nu fac nici un secret din a va spune ca, dincolo de planurile prezentate pana in prezent, de Moscova, de Kiev, de Chisinau, Romania se pregateste, are in pregatire o solutie pe care s-o propuna partenerilor occidentali, dar si partenerilor de la Marea Neagra, pentru solutionarea conflictului transnistrean.

Nu intram in detalii pentru ca nu am facut-o publica inca si este in proces de definitivare. Dar noi vedem o Moldova care sa se deplaseze suficient de rapid catre UE. Aici vreau sa fiu foarte clar: obiectivul Romaniei sa incerce sa convinga factorii de decizie europeni ca Moldova trebuie tratata intr-un orizont de timp asemanator tarilor din Balcanii de Vest.

Emil Hurezeanu: Trebuie sa faceti ceva eforturi ca sa ii convingeti.

Traian Basescu: Este o tara de mici dimensiuni si ramanerea Moldovei in acelasi pachet de perspective cu Ucraina ar fi in dezavantajul major al Moldovei.

Emil Hurezeanu: Dar deocamdata politica de vecinatate a UE e distincta in ceea ce priveste Moldova si Ucraina.

Traian Basescu: …asa este, aici este batalia noastra diplomatica, batalia anului 2006, sa scoatem Moldova dintr-o simpla politica de vecinatate cu UE si s-o aducem intr-o politica de perspectiva pe termen mediu pentru integrare in Uniuena Europeana, pentru ca acolo ne putem reintalni, cele doua state independente cu un singur popor.

Romania si Moldova se unesc in interiorul UE

Emil Hurezeanu: Cand spuneti ca ne vom uni, e vorba de o unificare in Uniunea Europeana, e vorba de intalnirea celor doua tari, asa cum se intalneste Romania cu Ungaria in UE sau cum s-au intalnit RFG cu RDG, dupa intrarea celor doua tari in NATO?

Traian Basescu: Domnule Hurezeanu, n-as vrea sa las loc la speculatii, Romania nu vizeaza ca obiectiv minimal decat translatarea intregii natiuni romane in inteiorul UE. Si asta inseamna ca Romania ca stat independent, Moldova ca stat independent vor intra in UE, dar este o oarecare graba a noastra, pentru ca vrem prin mijloace europene sa reparam o mare nedreptate a istoriei.

Emil Hurezeanu: Si atunci vom putea vorbi de doua state, o singura natiune si un singur sistem.

Traian Basescu: da, sigur ca da.

Emil Hurezeanu: sistemul democratic, sistemul european.

Traian Basescu: asa este, sistemul european.

Emil Hurezeanu: Dvs. ati putea spune ca scriitorul francez Valery in 1931, evenimentele nu sunt decat spuma lucrurilor, ceea ce ma intereseaza e marea. Puteti adauga Marea Neagra. La Marea Neagra vin soldatii americanii, la un moment dat. Anul acesta?

Traian Basescu: orizontul de timp de instalare deplina a facilitatilor militare americane este 2008.

De la anul va incepe amenajarea locului in care se vor instala facilitati militare americane, acordul de acces al trupelor americane pe teritoriul Romaniei este un acord cadru, care stabileste drepturi si obligatii, dezvoltarile militare, categoriile de arme, trupe si munitii urmeaza sa fie stabilite in baza bilaterala intr-un acord care decurge din acordul de acces.

De asemenea, investitiile pentru modernizarea bazei de la Kogalniceanu, de la Babadag, de la Smardan, de la Cincu.

Centre de detentie nu pot fi gasite pentru ca nu exista si nu au existat< /B >

Emil Hurezeanu: A fost venirea puscasilor americani pregatita de agenti CIA, eventual cu zboruri mai mult sau mai putin clandestine si insotiti de indivizi in portocaliu?

Traian Basescu: Domnule Hurezeanu, haideti sa limpezim lucrurile acestea: inteleg aluzia.

Emil Hurezeanu: Deci inchisorile CIA sau centrele de detentie CIA, in care se presupune ca s-a folosit tortura.

Traian Basescu: Este o copilarie, noi avem relatii foarte stranse cu serviciile americane de informatii, care au ca target lupta anti-terorista.

Dupa ce a izbucnit scandalul, activitatea de colaborare dintre serviciile de informatii romanesti, segmentele specializate in lupta antiterorista nu a suferit nici un fel demodificare, prezenta serviciilor americane de informatii in locurile destinate analizei, impreuna cu serviciile romanesti a amenintatilor romanesti este continua si este o realitate a noastra.

De aici pana la a se specula inchisori de tortura este o distanta foarte mare, iar Romania isi va respecta angajamentele de colaborare, nu numai in interesul SUA, dar si in propriul ei interes si interesul securitatii din Europa.

Pe cuvant de onoare

Emil Hurezeanu: Dl. Mihai Razvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, a avut recent la Academia Diplomatica din Viena a fost intreba. Si acolo a fost intrebat, inevitabil si de prezumtia aceasta care planeaza asupra Romaniei, Poloniei, asupra multor tari din Europa ca ar fi permis zboruri sau chiar cantonarea unor centre militare clandestine ale CIA.

Dl. Ungureanu a spus „pe cuvantul meu de onoare, nu au existat astfel de centre”. Ati putea sa spuneti la fel?

Traian Basescu: Da, a fost corect dl. Ungureanu, exista centre de lupta anti-terorista si ele nu trebuie confundate cu centrele de tortura. Sunt ofiteri americani, romani, analizeaza …

Emil Hurezeanu: Centre antiteroriste ale CIA?

Traian Basescu: Nu, ale Romaniei, care are interese deosebite, in care se colaboreaza cu ofiteri, centre de monitorizare a actiunilor teroriste din spatiul din jurul nostru.

Emil Hurezeanu: Nu au de-a face cu detinuti?

Traian Basescu: Nu, nu, nu. Nici o legatura. Va pot spune ca a fost un ziar american caruia i-am oferit alaltaieri posibilitatea sa vada acest centru.

I-am invitat, asa cum am facut-o din primul moment, aduceti-va aminte, Romania a declarat imediat ca punem la dispozitie baza aeriana de la Kogalniceanu, de la Bucuresti, de la Timisoara, oricine este liber sa caute astfel de centre pe teritoriul Romaniei, pentru ca nu pot fi gasite neexistand. Si n-au existat.

Dar de aici pana la speculatiile din presa elvetiana, care au pus serviciile elvetiene intr-o situatie penibila, interceptasera o revista a presei facuta de Ministerul de externe egiptean pentru ambasadele sale, asa cum se face si in Romania.

Relatiile cu Asia

Emil Hurezeanu: 2006 va fi anul Asiei intr-un fel, spuneati astazi [vineri, 20 ian. – n.r.]

Traian Basescu: E anul Europei.

Emil Hurezeanu: A, totusi, eram pregatit sa va descos in legatura cu asta.

Traian Basescu: E anul Europei. Aici este concentrat efortul nostru major, sa ne indeplinim obligatiile pentru ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina membru al UE. Asta nu inseamna ca Romania se cantoneaza in cele doua obiective mari: NATO si UE.

Romania este in momentul de fata un furnizor de securitate, intra in categoria statelor care s-a aratat capabile sa furnizeze securitate si nu este un consumator de securitate si in acelasi timp Romania nu vrea sa intre doar cu ea insasi si poporul roman in Uniunea Europeana.

Pentru ca nimeni nu te pretuiesti doar pentru ceea ce esti tu, la ceea ce suntem, noi trebuie sa adaugam o parte din ceea ce putem aduce UE.

Este una sa fii pretuit pentru ce insemni ca a 7-a tara din UE, cu 22 de milioane de locuitori, dar daca Romania vine in interiorul UE cu o relatie buna cu statele arabe, cu o foarte buna relatie cu statele din Asia Pacific, fie ca discutam de China, de Japonia, de Coreea, de India, fie ca vine cu o foarte buna relatie cu statele magrebiene, fie ca vine cu solutii pentru Kosovo, solutii viabile,

vine cu solutii pentru Marea Neagra, este o valoare aduagta care se pretuieste foarte mult.

Emil Hurezeanu: Eu inteleg ca asta este oferta Romaniei, prin presedintele ei. Ceilalti lideri europeni v-au cerut vreodata asta sau apreciaza aceasta dorinta a Romaniei de anu veni sigura, ci eventual cu tarile arabe si cu prietenii chinezi

Traian Basescu: Nu, cu bune relatii cu aceste tari.

Viata politica a unei tari nu poate ramane strict in interiorul UE

Emil Hurezeanu: E recunoscut acest rol de intermediar, de mediator?

Traian Basescu: Dar noi nu vrem sa fim intermediari, pentru ca nu va imaginati, probabil, ca o tara cum este China are nevoie de o interfata intre ea insasi si UE, dar in UE mergem cu buna relatie cu China, mergem cu o buna relatie cu state arabe, nu e putin lucru, nu e neimportant sa nu te duci cu conflicte sau cu o situatie de raceala intre tine, ca tara membra, si state din afara UE.

Si, de ce nu, un stat cu bune relatii si in alte spatii decat cele ale UE este o tara care are alternativa si pentru comertul ei exterior.

Pana la urma, viata politica a unei tari cum este Romania nu poate ramane strict in interiorul UE, relatiile ei politice trebuie sa se desfasoare in cat mai multe planuri, pentru ca la ONU, spre exemplu, nu iti este suficienta o buna relatie cu statele membre NATO sau cu statele membre UE, este mult mai mare lumea decat proximitatea Romaniei.

Emil Hurezeanu: de ce v-au reprosat liderii Opozitiei, anul trecut, in doua-trei randuri, ca n-ati fost vizitat anul treccutde nici un presedinte occidental al unei tari membre in UE?

Traian Basescu: Sincer sa fiu, nu cred ca acesta a fost obiectivul meu, eu am avut ca obiectiv sa distribui puntul de vedere romanesc in toate capitalele importante si am facut-o fara ezitare, pentru ca am vrut sa asez o politica externa predictibla in toate tarile importante.

Nu avem surprize

Emil Hurezeanu: Considerati ca ati reusit?

Traian Basescu: Cred ca da, nimeni nu mai are suprize in ceea ce priveste politica externa a Romaniei, am dovedit-o nu doar prin declaratii, ci si prin actiunile noastre, fie ca au fost cele in timpul mandatului de membri ai Consiliului de Securitate si mai ales cand am avut presedintia Consiliului de Securitate, fie ca au fost cele din cadrul Consiliului Europei, din cadrul Comisiei

Europene, nu am generat surprize nimanui fata de declaratia de politica externa din ianuarie 2005. Si am satisfactia sa va spun ca, pentru 2006, nu a fost nevoie sa facem ajustari pentru politica noastra externa, dimpotriva, cu aceasta afirmatie mi-am inceput discursul de astazi [vineri, 20 ianuarie 2006].

O sa va fac o supriza, nu avem suprize, nu avem modificari in abordarile noastre de politica externa pentru anul 2006.

Trei din 25

Emil Hurezeanu: Doar noua tari din 25 (o treime) au ratificat. Vedeti aici o rezerva?

Traian Basescu: Nu. Noi am semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie, este a patra luna, ganditi-va ca ne ramasesera opt luni, au fost incidentele cu neratificarea prin referendum a trataului constitutional in Franta si in Olanda, au fost prioritatile de incetinire, de acordare a acelui timp de reflectie pentru votarea Tratatului constitutional…

Emil Hurezeanu: s-a asteptat raportul,

Traian Basescu: …unele tari au asteptat raportul din octombrie, altele nu l-au asteptat.

Emil Hurezeanu: altele il asteapta pe cel din mai

Traian Basescu: altele asteapta raportul definitiv, cel care va fi emis pe data de 17 mai.

Emotii la raport?

Emil Hurezeanu: Aveti emotii?

Traian Basescu: Nu.

Emil Hurezeanu: Nu? Vad ca nu aveti nici un fel de dubii, nici cand e vorba de intrarea Romaniei la 1 ianuarie 2007, nici cand e vorba de amanarea dupa 2008?

Traian Basescu: Domnule Hurezeanu, nu ne putem permite sa lucram cu planuri alternative, iar eu stiu foarte bine ce face si guvernul, ce se intampla in institutiile statului.

Am convingerea ca vom beneficia de aceeasi obiectivitate in evaluare pentru raportul din luna mai, ca si la raportul din luna octombrie, iar neavand nici un fel de dubii asupra obiectivitatii raportului, am si convingerea ca Romania va atinge toate obiectivele pe care si le-a asumat in vederea integrarii. Iar, pe de alta parte…

Emil Hurezeanu: Ce se va intampla daca raportul din mai nu va fi pozitiv?

Traian Basescu: Nu se va intampla acest lucru.

Performantele guvernului sunt bune

Emil Hurezeanu: Nu?

Traian Basescu: Nu, pentru ca perfomantele guvernului sunt bune, indiferent care este atmosfera in mass-media, chiar in randul populatiei, dar obiectivele au fost atinse cu o viteza pe care nimeni, nici macar la Bruxelles, nu o estima posibila la nivelul unui guvern al Romaniei.

Iata ca acest guvern – asa cum il mai critic eu si o s-a mai fac – isi face treaba, iar institutiile statului au inceput sa functioneze.

Federatia Rusa sau povesta soricelului si a elefantului

Emil Hurezeanu: Spuneati astazi in fata ambasadorilor ca nu doriti sa aveti in Rusia un adversar. Asta imi aduce aminte de bancul cu soricelul si elefantul care tropaie pe pod. Soricelul da voie elefantului, ca sa parafrazez bancul, sa tropaie pe pod. Noi ii acceptam pe rusi sau ei nu accepta pe nimeni?

Traian Basescu: Nu, cred ca formularea pe care ati facut-o nu este cea pe care am avut-o eu in discurs.

Noi nu vom avea pozitii ostile fata de Federatia Rusa. Si nu le vom avea din foarte multe motive.

Iar aici as face o incursiune in timp, la conferinta de la Kiev, unde au fost sefii de state din Tarile Baltice, din statele riverane Marii Negre, unde cred eu ca s-a gresit neinvitandu-se Federatia Rusa, am fost seful de stat care a spus foarte clar ca nu trebuie sa ne facem iluzii ca putem rezolva problemele de securitate si de prosperitate ale Marii Negre incercand sa izolam Federatia Rusa.

Federatia Rusa este una din puterile regionale, la fel ca si Turcia, cine crede ca se poate garanta securitatea in zona Marii Negre fara sa implici Federatia Rusa si Turcia greseste.

Emil Hurezeanu: Mai crede cineva asta la Marea Neagra, dintre riverani?

Traian Basescu: Cei care nu cred pot sa invete, vor invata in timp. Eu sunt convins ca Rusia trebuie atrasa in proiectele de stabilizare a Marii Negre si ca o incercare de izolare a Federatiei Ruse nu numai ca nu serveste nimanui nici celor care ar incerca sa o izoleze, nici Federatiei ruse, dar Federatia Rusa isi poate manifesta ostilitatea ei atata timp cat se incearca izolarea.

Or, cine nu recunoaste forta Federatiei Ruse are o problema cu intelegerea politicii regionale.

Emil Hurezeanu: Imi cer scuze, probabil ca eu am inteles gresit, pornind si de la declaratiile dvs., cu Marea Neagra, „lac rusesc”, ca ceilalti au o problema cu Rusia, care alaturi de Turcia, i-ar tine la distanta si i-ar izola, iar acum constat ca vedeti din cealalta perspectiva, adica cereti celeilalte parti sa nu considere Rusia, sa nu o izoleze ca adversar.

Traian Basescu: Eu nu cer nimanui sa aiba o astfel de abordare, dar aceasta [ceea ce am expus] este conduita Romaniei in relatiile cu Federatia Rusa. Sigur, o expresie ca aceea „Marea Neagra” – lac rusesc”, daca ar fi spus „Marea neagra – lac romanesc”, m-as fi simtit destul de gadilat in orgoliu.

Emil Hurezeanu: Vreti sa spuneti ca rusii nu au fost prea afectati?

Traian Basescu: Sunt convins ca nu, pentru ca au inteles la ce se referea. Federatia Rusa este o forta in zona extinsa a Marii Negre. Or, obiectivul nostru este sa stabilim un parteneriat cu Federatia Rusa si nu sa ne ostilizam, ca de, altfel, si cu Turcia, care este si membru NATO.

Emil Hurezeanu: Pana la urma, presedintele Bush jr. a avut dreptate cand spunea ca Romania o sa fie o punte inspre Rusia, desi atunci enuntul lui, cu curcubeu cu tot, a uimit, daca nu cumva a ingrijorat.

Traian Basescu: Domnule Hurezeanu, v-as ruga sa va uitati dincolo de povestea cu lacul rusesc, una dintre primele capitale vizitate de mine a fost Moscova si acolo a fost o discutie extrem de deschisa, legat de obiectivele pe care Romania le are.

Am vrut ca presedintele Putin sa afle direct de la mine ce obiective avem la Marea Neagra si, mai ales, Romania intrata in NATo si, in perspectiva intrarii in UE, Romania va deveni o tara care sa n-aiba alta treaba decat sa ostilizeze relatia cu Federatia Rusa.

Nu, dimpotriva, avem nevoie de o buna relatie cu Federatia Rusa si toata politica externa derulata in jurul Marii Negre, din punct de vedere al Romaniei, a fost una in aceasta directie.

Emil Hurezeanu: Va vizita presedintele Putin Romania anul acesta?

Traian Basescu: Nu stiu daca anul acesta, dar am convingerea ca o va face.

Emil Hurezeanu: Nu vine la Forumul la varf al Marii Negre, pe care il organizati in mai?

Traian Basescu: Sa vedem, mai-iunie, daca nu ma insel, vom vedea care va fi prezenta acestui forum, care va fi destinat exact acestor probleme, proiectelor de dezvoltare economica si mai putin problemelor care, de ce sa nu o recunoastem, nici unora nici altora nu le convin sa fie discutate.

Dar sunt foarte multe probleme in care avem interese comune: dezvoltarea economica, dezvoltarea infrastructurilor la Marea Neagra, dezvoltarea capacitatilor de transport energie. Sunt lucruri care ne intereseaza si pe noi si sunt de mare interes si pentru Federatia Rusa, si pentru Turcia, si pentru Georgia, si pentru Ucraina.

Gazele rusesti

Emil Hurezeanu: Relatii maai bune cu Federatia Rusa poate vor insemna si preturi la gaz mai mici?

Traian Basescu: Nu, aici as avea o observatie, tot acest scandal legat de Ucraina,chiar si de fratii nostri din Moldova este, consider eu, unul artificial. Romania a primit de la Federatia Rusa gaze, energie – fie ca a fost vorba de titei, fie ca a fost vorba de gaze – la pretul pietei inca din 1999.

Emil Hurezeanu: La pretul pietei, mai mare decat in Germania?

Traian Basescu: La pretul pietei internationale.

Eu eram in Guvern in acea vreme, cand a incetat furnizarea la pret preferential a energiei din Federatia Rusa. Nici un politician roman nu a reactionat negativ, pentur ca am inteles regula jocului.

Emil Hurezeanu: Pretul pietei este mai mare in Romania decat in Ungaria, de exemplu?

Traian Basescu: Bun, aici nu discutam de eventuale adaosuri peste pretul pietei si nu as vrea sa intram in aceasta discutie acum, ramane valabil ce am spus: trebuie vazut cum am ajuns sa platim cel mai mare pret la gaze si la a cata mana am primit gazele.

Emil Hurezeanu: Au intervenit cateva maine intre noi si ei.

Traian Basescu: Exact, dar criza generata acum cateva zile a fost una artificiala.

Moscova a spus pur si simplu: „frati ucrainieni, frati moldoveni”, voi v-ati luat drumul catre UE, catre NATO, cei care vi l-ati luat catre NATO, cei care nu, nu, dar nu mai sunteti parte a sistemului economic al Federatiei Ruse, renuntati la pretentia de mai primi gaze la acelasi pret la care le primeati in timp ce erati parte a Uniunii Sovietice.

Emil Hurezeanu: Bun, dar multi au vazut in oprirea gazelor la un moment dat, un reviriment al marii puteri si care poate sa isi transforme puterea economic in instrument de santaj politic.

Traian Basescu: Putea fi interpretata si asa…

Emil Hurezeanu: …a si fost.

Traian Basescu: Putea fi interpretata si asa, desi exista si aici un lucru care poate fi discutat, daca as a afost sau nu, in cele 24 de ore. Nu vreau sa credeti ca devin avocatul Federatiei RUse.

Emil Hurezeanu: Nu, vad ca va imprieteniti mai mult cu rusii, decat cu ucrainienii, foarte bine.

Traian Basescu: … Dar Federatia Rusa a furnizat toata cantitatea de gaze destinata Europei, netinand cont de cantitatea pe care ar fi trebuit sa o furnizeze Ucrainei. Ucraina, avand conductele pe teriotriul ei si in baza Acordului de constructie a acestor conducte, si-a prelevat din conducte o cantitate la care avea dreptul. Si aici a fost o disputa Kiev – Moscova. Nu eu o voi judeca.

Cert este insa – si as da iarasi timpul inapoi, la o intalnire informala intre cele 25 de sstate membre ale UE, plus Romania si Bulgaria, in luna octombrie.

La acel summit infomral al sefilor de stat, am afirmat ca Europa are nevoie sa isi gaseasca alternativa pentru situatia in care nu ar mai primi energia necesara din Federatia Rusa sau din statele arabe.

Romania isi va accelera programul nuclear

Emil Hurezeanu: Greu. Usor de spus, mai greu de vazut cum se va intampla asta.

Traian Basescu: Si nu va ascund, am fost politicianul care a sustinut necesitatea relansarii programului nuclear pentru asigurarea unui procent mai mare de independenta energetica pentru statele membre ale UE. Am facut observatia ca acest punct de vedere vine de la seful unui stat care este in cea mai buna pozitie din acest punct de vedere in raport cu toate celelalte state ale UE.

Romania isi asigura cea mai mare parte a energiei din resurse interne, cu exceptia peioadei de iarna cand avem nevoie de un supliment de gaze naturale.

Emil Hurezeanu: Urechilor ecologiste de la Berlin sau de la Strasbourg din Parlamentul European

Traian Basescu: nu o sa le placa…

Emil Hurezeanu: …nu le place apelul acesta la reanimarea energiei nucleare in scopuri pasnice

Traian Basescu: nu a fost un apel, am vazut care ar fi solutia si am afirmat acolo ca Romania isi va accelera programul nuclear. Pentru ca, ne place sau nu ne place, cand ramanem fara gaze sau titei, ecologistii tac. Stiti, ei pot vorbi foarte apasat cand avem de toate, si lumina, si caldura.

Dar cand se intampla accidente sau incidente, atunci tac si sunt chemati sa vorbeasca ne-ecologistii.

Emil Hurezeanu: Stiti ca ecologistii se numara printre criticii cei mai severi in ceea ce priveste sansele Romaniei de aderare?

Traian Basescu: Da, da.

Emil Hurezeanu: Dar poate au si alte motive.

Traian Basescu: Toti avem dreptul sa criticam in lumea asta orice.

Emil Hurezeanu: Domnule presedinte, va propuneti sa mergeti anul acesta si in China, si in India.

Traian Basescu: Da.

China

Emil Hurezeanu: Tari care, in perspectiva sfarsitului de deceniu si chiar si acum, intuneca orizontul, cum sa spun…

Traian Basescu: de evolutie economica…

Emil Hurezeanu: …pentru Europa. Spuneati ca avem relatii excelente cu China…

Traian Basescu: relatii excelente si avem obligatia sa le consolidam. Relatii politice excelente si cele comerciale, dar nu sunt la nivelul la care ar putea sa fie.

Emil Hurezeanu: Cum se explica slabiciunea asta reciproca, cred,la nivel politic, de ani de zile, de pe vremea lui Gheorgiu-Dej?

Traian Basescu: Asa este si nu am alta explicatie decat aceea ca adesea, in institutii internationale, interesele Romaniei si ale Chinei au fost convergente. Si ne-am sustinut reciproc, lucru pe care vom continua sa il facem si in anii urmatori, atat timp cat interesele Chinei nu vor fi divergente cu angajamentele noastre in relatiile cu NATO si cu UE.

Emil Hurezeanu: China ani de zile a sprijinit moneda nationala, depunand la Banca Nationala [BNR – nota red] depozite importante

Traian Basescu: as aeste, China …

Emil Hurezeanu: …si chiar ne-a salvat, cred, de un posibil faliment la sfarsitul anilor ’90; ma rog, a contribuit la asta…

Traian Basescu: Nu, nu, nu. Eram in guvern cand Romania a depasit criza din 98 cand eram pe punctul de a intra in incetare de plati, astea erau evaluarile la sfarsitul anului ’98, ca „Romania intra in incetare de plati”. In acel moment nu a ajutat-o nimeni. Romania a iesit singura din acea criza si a fost momentul relansarii economiei ei atunci.

Nimeni nu a venit sa ne faca nici un cadou sau vreun credit pe termen lung si asa mai departe.

Emil Hurezeanu: Domnule presedinte, observ ca sunteti increzator in anul 2006, in politica externa.

Traian Basescu: Sunt increzator in Romaia in primul rand, domnule Hurezeanu. Cred in tara asta.

Emil Hurezeanu: Si Romania crede in dvs. intr-o proportie convingatoare.

Traian Basescu: Da.

Emil Hurezeanu: S-au schimbat lucrurile fata de anul trecut, cum vedeti viata si lumea, dup[a un an de mandat? Ati avut surprize, ati avut descoperiri neplacute, pentru ca nu ati avut o experienta foarte consistenta in politica externa?

Traian Basescu: N-am avut, insa in acelasi timp ceea ce am intuit s-a dovedit a fi valabil. Politica externa se face predictibil, trebuie de la inceput asumata…

Emil Hurezeanu: fara complexe, eventual.

Traian Basescu: …fara complexe, categoric, si mai ales nu ai drpetul in politica externa sa ai o declaratie la Washington si alta la Paris. Ca om care isi respecta tara, in primul rand, declaratiile la Washington, la Berlin si la Paris trebuie sa fie similare, cand e vorba de politica de aliante, de interesul national, de interesele tarii tale s.a.m.d.

Iar eu, dupa cum bine stiti, n-am ezitat ca la Paris sa spun acelasi lucru pe care il spun si la Bucuresti, si la Washington.

Alegeri, dar pentru Parlamentul European

Emil Hurezeanu: Vor fi alegeri anticipate anul acesta, le mai doriti?

Traian Basescu: Ele nu pot fi, rezonabil, solicitate pentru anul acesta, ca alegeri anticipate. Vom avea insa posibilitatea sa facem alegeri si poate atunci sa facem si referendumul pentru Constitutie in vederea alegerilor pentru Parlamentul European.

Emil Hurezeanu: Alegerile pentru Parlamentul European vor fi un test si pentru politica interna.

Traian Basescu: Asa este, Parlamentul European este un test nu doar pentru politica interna, dar va fi si un test al vointei clasei noastre politice de a aduce Constitutia la parametrii care sa ne permita sa functionam eficient si democratic.