Criza locuintelor: sectorul privat vine cu solutii de parteneriat

Desi problema locuintelor se numara printre criteriile vitale pe care trebuie sa le indeplineasca Romania pentru o integrare economico-sociala efectiva, nu numai politica, in Europa, gradul de implicare a autoritatilor locale in proiecte locative lasa mult de dorit.

Dupa ce a participat la un congres dedicat finantarii proiectelor de infrastructura locala si regionala, Dan Ioan Popp, presedintele societatii IMPACT, isi ascunde cu greu dezamagirea: „Sunt prea putine municipalitatile care inteleg sinergiile pe care le genereaza proiectele locative si efectul de multiplicare pe care acestea il au la nivelul economiei locale”.

IMPACT ofera autoritatilor locale din toata tara trei modele de asociere intre sectorul public si cel privat pentru dezvoltarea de solutii locative.

Un prim model presupune realizarea de mini-cartiere de locuinte destinate vanzarii. „Autoritatile locale,daca nu au la dispozitie terenuri si retele de utilitati pe care sa le puna la dispozitie,este suficient sa sprijine urgentarea autorizarii proiectelor aferente.

Pe langa reducerea costurilor, experienta noastra si a altor tari dovedeste ca, in medie, o investitie de 30 de milioane euro in infrastructura genereaza investitii de 350 de milioane euro in constructii, din care 150 milioane de euro in locuinte si restul in comert, productie si servicii”, explica Popp.

„Autoritatile locale obtin venituri de 170 de milioane euro in urmatorii 25 de ani, pe langa generarea de mii de locuri de munca”.

Al doilea model presupune realizarea de blocuri de locuinte destinate inchirierii. Municipalitatea poate inchiria in regim preferential un numar considerabil din locuintele nou construite pentru a rezolva unele probleme sociale de care este responsabila. Procentul de inchiriere a locuintelor in Romania este extrem de mic, de numai 3%, fata de 50-60% in tari dezvoltate ca Germania.

„Suntem o natiune de proprietari saraci. Lipsa unei piete mature a locuintelor de inchiriat afecteaza negativ mobilitatea normala a fortei de munca si implicit dezvoltarea economica.”

In fine, al treilea model vizeaza reabilitarea termica a cladirilor multietajate existente. Astfel de proiecte au unele efecte imediate, prin reducerea costurilor cu energia suportate de catre locatari, si altele pe termen mediu si lung, crescand valoarea de piata a locuintelor respective.

Exista si situatii in care mediul privat vine cu solutii „la cheie”, de la teren pana la finantare si realizare fizica, pentru care autoritatile locale trebuie sa elibereze doar autorizatiile legale.

Intrebat despre viteza de reactie a autoritatilor in asemenea situatii, cand legea impune rapiditate, Dan Ioan Popp nu a avut decat un comentariu amar: „In Romania, mori cu solutiile si legile in brate! Municipalitatile nu inteleg ca, stimuland oferta de locuinte de calitate, atrag si stabilizeaza forta de munca performanta, apta sa genereze cresterea economica locala si – nu mai putin important! – venituri substantiale la bugetele locale si la cel central”.

Romania fata de UE: criza locuintelor si a infrastructurii