Troc nepermis (de Alina Mungiu Pippidi)

Nu e o intimplare ca Parlamentul Romaniei se zbate in acelasi timp cu statutul maghiarilor si cu legile care ating sau ar permite atingerea coruptiei la nivel inalt. Exista din pacate o legatura intre acestea doua, legatura care face nefasta prezenta UDMR in sinul coalitiei actuale de guvernare.

Daca din punct de vedere politic am afirmat intotdeauna ca solutia ideala pentru Romania este ca un partid maghiar sa fie intotdeauna la guvernare alaturi de partide romanesti, din punct de vedere al integritatii politice prezenta permanenta a aceluiasi partid maghiar, condus de acelasi grup de influenta, incepe sa exercite un efect din ce in ce mai negativ.

Nu e de mirare ca multi parlamentari UDMR joaca un rol ambiguu sau de-a dreptul penibil in ce priveste legile controlarii averilor sau puterile Departamentului National Anticoruptie. UDMR e singurul partid cu liste proprii, care nu a retras nici un parlamentar aflat pe lista neagra a Coalitiei pentru un Parlament Curat, in cap cu senatorul Verestoy Attila.

Motivul e evident: nu avea a se teme ca votantii se vor indrepta catre un partid mai putin corupt, dat fiind ca un tribunal invalidase deja candidatura concurentei UDMR.

Asemenea situatii de monopol, din pacate, sustrag pe oamenii politici controlului electoral. {i monopolul UDMR nu e doar electoral. UDMR are practic un monopol si asupra fondurilor pentru comunitatea maghiara venite din Ungaria, si asupra celor primite de la statul roman, si (prin fundatia Comunitas) imparte cu o mina sigura intre fundatiile si asociat iile oamenilor sai aceste fonduri.

Prin legea statutului minoritat ilor, acest mecanism discutabil, prin care multi membri de virf ai partidului isi aloca singuri fonduri si controleaza tot singuri cheltuirea lor, va disparea; de fapt, printr-un mecanism mai sofisticat, se va ajunge fara gres la monopolul UDMR.

Acest lucru va consolida si mai mult controlul unui grup mic si influent din sinul maghiarimii din Romania asupra resurselor pentru maghiari. Control din care deriva nu doar putere, ci si considerabile avantaje materiale pentru cei aflati in pozitii cheie.

Cine se uita cu atentie vede ca exista aceiasi campioni ai promovarii Legii Statutului si ai opozitiei la transparent a declaratiilor de avere, in cap cu dl. Marton Arpad, campionul legilor prost gindite si gresit redactate. Din fericire, exista unguri si unguri, si pe linga dl. Marton exista si un Peter Eckstein Kovacs, a carui comportare e ireprosabila.

Din pacate insa, greutatea la ora asta pare sa traga de partea celor care vor sa prospere mai departe din conflictul de interese si care, ca sa se faca acceptabili in ochii electoratului, mai monteaza si cite un mic razboi simbolic pentru statut. Urmarea este ca UDMR nu mai joaca rolul pozitiv si pro-european din timpul primei coalitii de centru dreapta, ci a devenit o entitate mult mai ambigua.

Daca liderii UDMR vor intr-adeva r sa se retraga de la guvernare acum, in ceasul al doisprezecelea, poate ca oferta lor ar trebui luata in considerare. UDMR nu isi poate permite sa puna in pericol integrarea europeana a Romaniei, nici chiar de dragul afacerilor.

Mai bine, asadar, sa mearga in opozitie, unde cei curati din partid sa incerce sa faca ordine, decit sa stea la guvernare ca sa planteze diverse munitii prin legi actuale, cu care tot ei sa traga pe viitor. Integrarea in Europa nu rezolva unele probleme.

Grecia a ramas corupta si dupa ce a fost primita in Europa, iar Spania se confrunta cu mari probleme datorita na- tionalismului catalan si basc. Legile pe care le trecem azi va trebui sa le respectam miine, pentru ca intram in Europa. S-a terminat cu „una spunem, alta facem”. Asta inseamna ca trebuie sa le cintarim si sa le negociem cu responsabilitate, nu sub presiunea santajului politic.

A cumpara un nationalism maghiar moderat azi, dar imprevizibil pe viitor, cu imunitatea pentru afacerile unor udemeristi a fost poate o afacere profitabila in trecut, dar azi nu mai este.