Contractul fregatelor: Nu e nevoie de o clauza de penalizare financiara pentru a cumpara tacerea cuiva

Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Adrian Savin, expert independent, arata ca practica comisioanelor in tranzactiile comerciale este una obisnuita.

Surprinde insa posibilitatea – sugerata marti de ministrul roman al Apararii – ca in contractul dintre partea romana si compania britanica BAE privind achizitionarea a doua fregate sa existe o clauza ce prevede penalitati in situatia in care s-ar apela la plati ilegale.

HotNews.ro: Conform ministrului Apararii, contractul cu BAE are o clauza conform careia daca se dovedeste ca s-a dat comision vreunui roman pentru contractul de achizitie a fregatelor, britanicii trebuie sa returneze toti banii partii romane. Este vreo astfel de procedura uzuala in practica comerciala internationala?

Adrian Savin: Este foarte important in primul rand ca sa stim exact prevederile clauzei si din acest motiv desecretizarea contractului este o initiativa oportuna.

Nu sunt sigur ca formularea reprodusa de ministrul Apararii este una precisa, deoarece comisioanele in contractele internationale, prevazute intr-un contract de consultanta, spre exemplu, sunt la fel de valabile precum sunt si comisioanele platite unei agentii imobiliare pentru intermedierea unei vanzari-cumparari de imobil, in cadrul unui contract de prestari servicii.

Daca totusi clauza se refera la comisioane ilegitime, la ‘spagi’ in terminologia vulgara, atunci nu mai este vorba de o procedura uzuala, deoarece o clauza cu privre la ‘spagi’ nu are in nici un caz un caracter comercial, ci are mai degraba un caracter penal.

Mai clar, o astfel de clauza ar fi total in detrimentul partilor daca ar fi introdusa in contract si partile ar recurge la plati informale, la spagi. Nu este nevoie de o clauza de penalizare financiara pentru a cumpara tacerea, caci tacerea, in caz de plati informale, ar fi cumparata de insasi perspectiva unei pedepse penale pentru participantii la aceste practici.

Deci nu sunt de acord cu explicatia furnizata in aceste zile cu privire

la motivul existentei acestei clauze in contract si tind a crede ca este vorba mai degraba de o clauza menita a diminua tentatiile de coruptie ale celor doua parti.

Astfel de clauze ar putea fi rezultatul presiunii puse asupra marilor concerne internationale de catre guverne sau organizatii internationale de a-si asuma masuri de limitare a practicilor corupte in relatia cu tarile in curs de dezvoltare.

HotNews.ro: Risca BAE sa plateasca ceva atita timp cit este totusi normal ca un comision sa fie oferit unui intermediary? Unde ar putea aparea probleme in acest sens? In faptul ca banii de pe comision sa fi fost oferiti si unei terte parti, posibil oficiali romani?

Adrian Savin: Vorbind ipotetic, faptul ca intermediarul ar fi platit un oficial roman in functie la acea data nu atrage raspunderea BAE.

Insa, vorbind tot la fel de ipotetic, daca se dovedeste in instanta ca BAE ar fi stiut de faptul ca intermediarul urma sa plateasca oficiali romani in functie la momentul negocierii si semnarii contractului, atunci situatia se schimba, intervine raspunderea penala a celor in cauza precum si desfiintarea contractului cu returnarea pretului fregatelor, dar si a fregatelor in sine.

Este dificil de estimat care sunt consecintele juridice ale acestei clauze in conditiile sistemului de drept britanic precum si daca ea mai este valabila in momentul in care ar fi vorba de declansarea unui proces penal de catre autoritatile britanice.

HotNews.ro: Contractul cu BAE readuce in discutie problema transparentei in contractele publice. Cum apreciati in acest sens legislatia si practica romaneasca si ce ar trebui facut suplimentar in acest sens?

Adrian Savin: Legislatia romaneasca in privinta contractelor publice este inca deficitara din perspectiva conflictului intre principiul transparentei procedurilor care intervin si (abuzul) principiul(ului) apararii secretului comercial si militar.

Mai este deficitara si din perspectiva exceptiilor de la mecanismele de achizitii publice in cazul contractelor incheiate in baza unor acorduri internationale.

In primul caz, se abuzeaza de principiul apararii secretului comercial in dauna applicarii principiului transparentei prin, spre exemplu, secretizarea intregului contract, desi prevederile cu caracter militar sau de secret comercial alcatuiesc o parte numai (uneori destul de mica) a contractului in sine.

Din perspectiva exceptiilor, astfel de contracte care intervin in urma unor acorduri internationale pot sa nu urmeze legislatia privind achizitiile publice care impune anumite standarde de transparenta,

concurenta, control din partea unor autoritati publice cu atributii in

acest sens etc.

Daca ne amintim bine, mai toate contractele mari din ultimii ani care au generat scandal public au avut doua caracteristici: au fost secrete

si nu au urmat procedura standard prevazuta de legislatia privind achizitiile publice.