Basescu. „Gaozarul”. Explicatii? (de Ovidiu Nahoi)

L-a facut Traian Basescu „gaozar” pe jurnalistul Ovidiu Zara? L-a facut, l-a facut, l-a facut! Restul sunt vorbe. Iar cazul de-abia de aici incepe.

Nucleul dur al relatiei dintre Traian Basescu si presa trebuie sa se fi format in urma cu cativa ani, pe cand actualul presedinte era primar al Bucurestiului si lider al opozitiei.

Merita sa ne amintim cam ce spunea, de exemplu, raportul privind libertatea presei in Romania pe anul 2003, realizat de Agentia de monitorizare a presei „Academia Catavencu” la comanda Open Society. Basescu era liderul politic cel mai criticat de posturile de televiziune.

Romania 1 (postul public) si Prima TV se dovedeau cele mai aspre, in timp ce Pro TV pur si simplu nu-i difuza pe liderii opozitei. Doar Antena 1 mai propunea materiale critice fata de Iliescu si Nastase, dar aceasta din cea de-a doua parte a anului, perioada care in plan politic corespundea cu racirea relatiilor dintre PUR si PSD.

Intr-adevar, ca sa ajunga presedinte, Traian Basescu a avut de luptat nu numai cu PSD, ci si cu uriasa influenta a acestuia in mass-media.

Plierea discursului majoritatii ziarelor dupa interesul publicitatii de stat, combinata cu tabloidizarea si obedienta politica a statiilor TV de mare audienta l-or fi facut pe viitorul presedinte sa afle cam ce se poate face cu presa si din presa – daca doresti si ai cu ce. Toate acestea nu aveau cum sa nu lase resentimente.

Mai ales ca omul se vede si acum tocat, aproape seara de seara, de mereu aceleasi personaje, in talk-show-ul de la Antena 3 al lui Gadea si nu numai.

Pana si eliberarea ziaristilor din Irak a avut parte de incredibil de multe strambaturi, iar pentru decizia de a se opera in strainatate, luata intr-un moment-limita, a primit bocanci in gura ca nimeni altul. In ultimii 16 ani, niciun lider aflat la putere in Romania nu a mai fost atacat cu atata virulenta si insistenta.

Toate acestea pot fi explicatii pentru gestul de vineri al presedintelui. Nu insa si justificari. O data pentru ca intrebarea jurnalistului, oricat de nesuferit i-ar fi acesta presedintelui, era legitima si a fost pusa pe un ton civilizat.

In aceasta situatie, nici trecutul si nici ofensivele din talk-show-urile de seara nu faceau doua parale. Iar presedintele tarii trebuia sa inteleaga asta si sa faca delimitarile necesare. Nu le-a facut.

Si a doua oara, pentru ca vorba aruncata intr-un moment de neatentie a scos in evidenta un parteneriat al tacerii intre presedinte si SRI, impotriva presei.

O presa care, cu toate pacatele ei, a contribuit la instaurarea unui climat democratic in Romania cel putin in aceeasi masura ca si SRI-ul (multi sustin ca a facut-o chiar intr-o mult mai mare masura).

Si un SRI caruia, presedintele, la sase luni de la preluarea mandatului, i-a acordat incredere, pentru ca mai apoi institutia sa se acopere de ridicol confundand puii de gaina cu cei de curca si scapandu-l pe Omar Hayssam.

Si atunci, de ce trebuia ferit acest serviciu de intrebari insistente si legitime? Si de ce s-a enervat Traian Basescu atunci cand un ziarist a cerut precizari despre mostenirea Securitatii la SRI? Poate ca presedintele ne va explica. Pentru jignirea jurnalistului insa nu are ce explicatii sa furnizeze. Scuze insa, da.