Sari direct la conținut

Eroii anonimi ai artei

ArtLine.ro

Regimul instaurat de Hitler a insemnat si cel mai mare furt de arta din istorie, sute de mii de lucrari din Europa, mai ales cele care se aflau in colectiile unor familii, fiind confiscate, furate, „cumparate” la preturi de nimic si ajungand in posesia puternicilor zilei.

Jefuirea colectiilor particulare si cele ale muzeelor europene a inceput din 1933, iar pana in prezent nu toate lucrarile au fost recuperate, multe ramanand pierdute.

Dar dupa terminarea razboiului o adevarata armata de experti a incercat sa gaseasca si sa returneze lucrarile proprietarilor de drept.

Daca la inceput, cu ajutorul armatei SUA, cativa experti au incercat ca in haosul post-belic sa alcatuiasca liste si cataloage ale lucrarilor furate, unii dintre acestia au transformat aceasta activitate in profesia lor.

In parte indragostiti de artele plastice, in parte detectivi, acestia au cautat, descoperit, identificat, catalogat si returnat sute de mii de tablouri, sculpturi, desene, pentru a le inapoia proprietarilor de drept.

Povestea acestui grup a inceput in perioada razboiului, cand acesti temerari nu s-au multumit cu gasirea lucrarilor, ci au identificat si obiective importante pentru patrimoniul cultural al lumii si au facut tot posibilul pentru ca bombardamentele sa le evite. Chiar daca nu au reusit intotdeauna, au incercat.

Aceasta echipa de experti „Aliati” era alcatuita din 350 de oameni, purtand numele de „Monuments Men”, fiind eroi anonimi si astazi aproape uitati, care au inteles sa isi faca in acest fel datoria si sa salveze cat mai multe lucrari pretioase pentru civilizatia lumii. Echipa s-a bucurat de sprijinul direct al presedintelui Roosevelt, existand si o

comisie condusa de Owen Roberts, care se ocupa de inventarierea monumentelor, lucrararilor de arta si arhivelor din Europa.

Curatorii celebrului Muzeu Luvru au scos din Paris peste 400.000 de lucrari de arta, lasand peretii muzeului practic goi, si au pastrat lucrarile ascunse pana la finalul conflagratiei. Cel mai cunoscut tablou din lume, Mona Lisa, a fost mutat de nu mai putin de sase ori in perioada razboiului.

Mai intai a fost luat de la Luvru si dus intr-un castel de langa Paris, fiind transportat in mare taina cu o ambulanta, intr-un compartiment secret, alaturi de un curator care a fost la un pas de moarte din cauza lipsei de oxigen.

Multe dintre operele de arta furate erau destinate unui viitor muzeu, pe care Adolf Hitler dorea sa il construiasca la Linz, Austria, si care ar fi trebuit sa includa cele mai importante creatii ale artei universale.

Cel mai dorit tablou se pare ca a fost o compozitie de Vermeer, „Astronomul”, confiscat din colectia bancherului de origine evreiasca Edouard de Rothschild, de la Paris, lucrare aflata in prezent la Luvru.

Una dintre marile reusite ale grupului „Monuments Men” a fost descoperirea unei impresionante colectii de peste 6500 de piese la Alt Aussee, ascunse intr-o mina de sare.

Mai mult, la Cracovia grupul a facut alta descoperire unica : un catalog legat in piele, cu coperta ornata cu o uriasa svastica, in care erau trecute toate lucrarile de arta care se gaseau in regiune. Catalogul era destinat exclusiv lui Adolf Hitler, pentru ca acesta sa isi poata alege ce lucrari il interesau.

Au existat insa si numeroase conflicte intre potentatii nazisti, asa cum

s-a intamplat cu o lucrare de Leonardo da Vinci, disputata atat de Hans Frank, guvernatorul nazist al Poloniei cat si de Hermann Goering, al doilea om in ierarhia national-socialista, pasionat de lucrarile

„confiscate” din tarile cucerite.

Eforturile facute de cei din grupul „Monuments Men” au fost aproape uitate in timp, dar eforturile lor au salvat numeroase piese care se gasesc astazi in patrimoniul mondial.

Astfel am putea spune ca in orice punct al istoriei potentatii vremii sunt atrasi de frumos ! Ce ii atrage totusi ? Valoarea unor tranzactii in aceasta zona ? Pentru ca poti sa te acoperi in aur, poti sa aduni si sa ascunzi in vremuri tullburi infinite bogatii ! Natura umana este mereu plina de contradictii !

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro