Autoritatile bulgare lupta prin reforma sa isi pastreze studentii acasa

Tot mai multi tineri bulgari prefera sa urmeze cursurile unei facultati vest-europene. Din acest motiv, vecinii de peste Dunare au lansat o reforma a sistemului universitar pentru „europenizarea” acestuia. Sistemul pe care autoritatile vor sa-l introduca prevede introducerea sistemului LMD: licenta in trei ani, masterul in doi si doctoratul in trei.

„Peste de 45.000 de tineri bulgari studiaza in Europa – Germania, Franta, Marea Britanie – si in Statele Unite. Prin suprimarea taxelor de studii, cifra studentilor bulgari care merg in occident la cursuri risca sa ajunga la 100.000”, a constatat recent ministrul Educatiei, Daniel Valcev, citat de Agentia France Press.

In acest moment, in Bulgaria doar 34% dintre dintre absolventii de liceu aleg sa urmeze studii universitare, in comparatie cu 57%, media in Uniunea Europeana.

Strategia europeana a Ministerului Educatiei din Bulgaria este ampla: introducerea sistemului care prevede studii pentru licenta in trei ani, masterul in doi, iar doctoratul in trei, cu transferuri posibile de credite de studii in cadrul UE, inlocuirea examenelor orale cu probe scrise, mobilitate sporita pentru studenti si profesori, incurajarea cercetarii.

Statul da 1.153 de euro pe student

Cu toate acestea, numai 0,6 % din PIB-ul bulgar este rezervat invatamintului superior, adica 1.153 de euro pe student, fata de 8.600 de euro in medie in UE.

„Numarul institutiilor de invatamant superior a crescut in mod necontrolat in anii ’90”, dupa caderea comunismului, profesorii – prost platiti – predau in mai multe universitati, uneori la distanta, ceea ce lezeaza calitatea cursurilor si contactele cu studentii”, a declarat ministrul Educatiei.

Universitatile ce primesc o subventie conform numarului de studenti inscrisi sunt putin exigente. „Studentii invata ce vor, profesorii, deveniti turisti de la o universitate la alta, fac ce pot”, rezuma Petar-Emisl Mitev, politolog si profesor.

„Dupa primul meu an am plecat sa studiez in Europa, am revenit, insa, ca multi altii, pentru ca eram prost pregatita pentru ritmul de lucru”, recunoaste Nadia, studenta la Drept.

Pentru analistul Gallup Andrei Raisev este necesara „o reforma mult mai radicala, pentru ca este vorba despre supravietuirea invatamintului superior”. El cere „un control asupra calitatii” si insista asupra „predarii obligatorii a limbii engleze si a informaticii”.

„Industria s-a prabusit dupa caderea comunismului, de abia 25 % dintre ingineri au aceasta meserie, majoritatea orientandu-se spre vanzarea de legume sau fiind soferi de taxi, de exemplu. Cum sa vrea tinerii sa devina ingineri?”, se intreaba politologul Mihail Mirtsev.