PD: PNL vrea sa puna mana pe sefia Agentiei Nationale de Integritate

Nici n-a inceput sa functioneze ca scandalurile legate de Agentia Nationala de Integritate se tin lant. Astazi, in ultima zi de inscriere a dosarelor pentru sefia ANI, concursul este deja contestat.

Reprezentantul PD in Consiliului National de Integritate (organism autonom cu activitate nepermanenta care se ocupa in principal cu numirea si revocarea conducerii Agentiei) ii cere demisia sefului CNI pe motiv ca tematica si bibliografia concursului au fost votate cu incalcarea legii.

Reprezentantul PD, Marian Zlotea, acuza faptul ca “reprezentantii PNL in CNI au creat cadrul impunerii propriilor oameni in aceste functii. Practic, concursul este o mascarada de care PD se distanteaza”.

Zlotea sustine ca presedintele CNI, Nicu Marcu, i-ar fi permis unui supleant sa voteze in locul unui titular in Consiliu. In replica, seful Agentiei sugereaza ca nu e nimic ilegal. Disputa celor doi frizeaza ridicolul. Zlotea ii cere lui Marcu sa-i spuna ce lege ii permite unui supleant sa voteze, iar Marcu ii raspunde intrebandu-l ce lege ii interzice.

La randul sau, seful CNI il acuza pe reprezentantul PD ca, desi face parte din Comisia de organizare a Concursului pentru alegerea conducerii ANI, nu s-a intilnit niciodata cu restul membrilor din Consiliu. Presedintele CNI, Nicu Marcu, mai sustine ca nu este interesat de persoana care va conduce Agentia sugerand ca n-ar fi nimic necurat in organizarea concursului.

S-au inscris 28 de candidati. 13 pentru postul de presedinte, 14 pentru functia de vicepresedinte, iar o persoana nu a specificat pentru ce post candideaza. Chiar daca interesul pentru conducerea Agentiei Nationale de Integritate pare crescut, cel care va conduce ANI va avea puteri limitate.

Cum a ajuns ANI fara dinti

Constroversata legii ANI a avut un traseu parlamentar anevoios iar institutiei i-au fost taiate practic atributiile de control. Fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, a acuzat in repetate randul faptul ca legea a fost golita de continut in comparatie cu proiectul initial.

De exemplu, in vechea lege, oricine putea sesiza Agentia de Integritate iar in urma unor verficiari prealabile incepea, daca era cazul, si cercetarea propriu-zisa a averii. In legea promulgata pe 17 mai de presedintele interimar, Nicolae Vacaroiu, posibilitatea ca simpli cetateni sa sesizeze Agentie este drastic limitata.

Astfel, cel care solicita verificarea averii trebuie sa indice dovezile si informatiile pe care isi bazeaza suspiciunile, prcum si sursele de unde pot fi accesate informatiile. Cu alte cuvinte, cel care face sesizarea trebuie sa faca mai intii munca de investigatii, adica treaba inspectorilor Agentiei de Integritate.

In plus, legea prevede clar ca, in lipsa unor dovezi solide care sa indice faptul ca o avere a fost dobandita ilegal, sesizarea va fi ignorata si clasata de catre inspectorii Agentiei. Nici asa numitii avertizori de integritate (functionari sau angajati cu identitate protejata ai unor insitutii publice) nu mai au posibilitea, potrivit noii legi, sa sesizeze ANI.

Or, avertizorii de integritate ar fi fost poate cei mai in masura sa sesizeze eventuale abuzuri privind modul de dobandire a averii superiorilor lor.

Agentia Nationala de Integritate este lipsita, in varianta finala a legii, de atributul principal: controlul averilor. Ea devine doar o alta institutie care poate sesiza comisiile deja existente cu atributii in controlul averilor demnitarilor. Atributiile de control au fost eliminate in parlament, la insistentele PSD, PRM, PC si UDMR dar si cu votul unor membri PNL.

In fine, textul initial al legii, in varianta Macovei, prevedea ca Agentia de Integritate functioneaza indepedent, in varianta finala ANI a ajuns institutie subordonata politic (Senatului).

Se anunta noi modificari la lege

Tot astazi, senatorii din Comisia Juridica au amanat pentru saptamana viitoare ordonanta carea aducea citeva modificari la legea ANI.

Un secretar de stat in ministerul justitiei le-a explicat senatorilor ca ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, ar putea sa aduca noi modificari la legea ANI, care nu sunt cuprinse in actualele amendamente. Ar fi vorba, potrivit membrilor comisiei, de solicitarea ca ANI sa isi prezinte anual raportul de activitate in fata Parlamentului, nu doar sa il trimita Senatului.