Adrian Nastase are doar fata sau si obraz? (de Dorin Petrisor)

Fostul premier PSD, profesor universitar de Drept, aduce o singura proba a nevinovatiei sale in dosarul Zambaccian: faptul ca a condus Guvernul.

“Printr-o decizie decenta, Curtea Constitutionala a reconfirmat o decizie din 1999 si, in acest fel, a dat o palma foarte puternica doamnei Monica Macovei, care, in 2005, a incercat sa schimbe regulile jocului pentru a declansa o vinatoare de vrajitoare care, la o privire atenta la textul constitutional, nu rezista.

Sint convins ca instanta va decide o aplicare fireasca a deciziei Curtii Constitutionale”, a declarat vineri Nastase. Macovei a schimbat in 2005 legea raspunderii ministeriale, in sensul ca fostii demnitari sint considerati simpli cetateni, asa ca procurorii nu mai au nevoie de aprobarea presedintelui pentru declasarea urmaririi penale.

Vechea lege avea (si are si acum, gratie bunavointei Curtii Constitutionale) o prevedere naucitoare: calitatea de ministru este eterna, subzista si dupa incetarea mandatului, asa ca presedintele trebuie sa fie de acord cu cercetarea penala a unui cetatean oarecare.

Sa rememoram faptele. Fostul premier este acuzat in acest dosar de luare de mita si santaj. Probe exista. Nastase s-a declarat dintru bun inceput nevinovat, victima a unei razbunari politice a presedintelui Basescu, prin “bratul sau inarmat, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei.

Chiar declara, asemeni altui mare “martir” al tiraniei Basescu, e vorba de George Copos, ca abia asteapta sa-si dovedeasca nevinovatia in instanta. Ajuns acolo, Nastase s-a razgindit. N-a acceptat judecarea pe fond a cazului sau, ci a sesizat Curtea Constitutionala cum ca nu exista autograful presedintelui la dosar.

In mod straniu, Curtea i-a dat dreptate si a decis ca respectarea Constitutiei, care prevede egalitatea cetatenilor in fata legii, nu mai este obligatorie. Nastase si-a permis vineri sa dea si sugestii, deloc subtile, instantei, in calitate, evident, de jurist, nu de inculpat.

Ce poate insemna “aplicarea fireasca a deciziei Curtii Constitutionale”? A spus-o mai devreme avocatul sau: toate probele adunate de procurori in dosarul Zambaccian ar fi nule, astfel ca din dosar ar trebui pastrate doar copertele. De reconstituirea acestuia, in urma unei eventuale aprobari a presedintelui Basescu pentru (re)declansarea urmaririi penale, nici nu poate fi vorba.

Insa indiferent ce decizie va lua Curtea Suprema, dosarul Zambaccian ramine pe rol. Aceasta, intrucit Nastase, in loc sa-si probeze pe fond nevinovatia, a preferat sa palmuiasca o doamna. Din momentul in care a devenit public, rechizitoriul din acel dosar nu mai poate fi sters. Nu din memoria colectiva. Siretlicul juridic patentat de Nastase i-a salvat doar fata. Nu si obrazul.