De ce sa furi 8.999.999 de euro (de Mircea Marian)

Cine fura azi un ou poate, la fel de bine, sa fure 8.999.999 de euro. Pentru ca, din punct de vedere legal, e totuna. Prejudiciile cu consecinte deosebit de grave incep abia de la noua milioane de euro, si nu de la 60.000, ca pana acum. Pedepsele se injumatatesc pentru cei care se opresc din furat la frumoasa suma de noua milioane de euro. Asa a decis – in unanimitate! – Camera Deputatilor.

Cei de la PD – campionii luptei impotriva coruptiei – au cerut o pauza de consultari de zece minute, dupa care au revenit in plen si, relaxati, au aprobat tot ceea ce li s-a cerut. Pe site-ul Camerei lipseste, in mod suspect, lista nominala a celor care au votat, asa ca nu putem sti care a fost pozitia lui Adrian Nastase.

Merita relatata istoria ordonantei in care a fost strecurata aceasta prevedere, pentru ca ea ilustreaza perfect evolutia luptei anticoruptie, de la Macovei la Chiuariu. Ordonanta a aparut in 2006 si a fost respinsa de Senat pentru ca ar fi conferit, procurorilor, puteri prea mari.

Dupa ce Macovei a fost eliminata din guvernul Tariceanu, ordonanta a ajuns la Camera Deputatilor, unde a fost ingropata timp de un an.

Brusc, deputatii din Comisia juridica au scos proiectul de la naftalina si, intr-un timp-record, au modificat ordonanta si au adus peste o suta de modificari la Codul Penal si Codul de Procedura Penala. Marti, in timp ce presa casca gura la dezbaterile privind introducerea votului uninominal, plenul Camerei a votat, in maximum doua, trei minute, o lege care deschide larg portile puscariilor.

De fapt, cheia intregii povesti nu consta in reducerea pedepselor. Ca orice individ dornic de razbunare, recunosc ca as fi fericit sa vad un ministru corupt stand la racoare macar vreo cateva luni. Nu 10 sau 15 ani, pentru ca mi s-ar face mila. Dar problema este ca indivizii acestia pur si simplu nu ajung acolo.

Pentru ca majorarea plafonului de la care furturile produc „consecinte deosebit de grave” nu inseamna doar diminuarea sanctiunilor, ci si injumatatirea perioadei de prescriere. O fapta grava, care, de exemplu, se prescria dupa zece ani, va fi iertata, in noile conditii, dupa doar cinci.

Asa intelegem mai bine de ce erau atat de victoriosi Adrian Nastase, Dinu Patriciu si George Copos dupa ce judecatorii au decis sa le retrimita dosarele la Parchet.

Reteta este destul de simpla: toate marile dosare se vor plimba intre Parchet, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala si, eventual, comisia prezidentiala care analizeaza faptele ministrilor pana cand faptele vor fi prescrise. Oricum, chiar daca nu era prescrierea, eu unul nu ma astept ca dosarele lui Nastase sau Patriciu sa ajunga sa se judece pe fond inainte de 2017.

Nu-mi plac ziaristii care se complac in roluri de Casandre si, cu figuri mohorate, anunta ca tara va avea soarta Troiei, daca nu le vor fi urmate sfaturile. Dar cred ca este momentul ca usor, usor sa ne pregatim psihic de urmatoarea concluzie: Romania a cam pierdut lupta impotriva coruptiei.

Ei au castigat.