Sari direct la conținut

Au copiii germani cei mai strâmbi dinți din lume? Afacerea cu aparate dentare în Germania

HotNews.ro
Aparat dentar, Foto: Yaping Ma / Alamy / Alamy / Profimedia
Aparat dentar, Foto: Yaping Ma / Alamy / Alamy / Profimedia

Fiecare al doilea copil german poartă un aparat dentar, recomandat de medicii ortodonți, dar aceștia nu o fac doar pentru binele pacientului, ci și pentru cel al buzunarului propriu. Pe lângă decontarea Caselor de Sănătate, uriașe profituri se fac prin recomandări de produse mai scumpe și servicii coplată. Însă ce nu fac părinții, pentru un zâmbet perfect de la copiii lor?

Într-o comparație europeană, Germania stă foarte bine la aparatele ortodontice pentru copii. 66% dintre aceștia primesc un astfel de dispozitiv de îndreptare a dinților. În Danemarca sunt doar 29%, în Suedia 30%, iar în Norvegia 35%. Pentru România nu am găsit cifre concludente.

În Germania, Consiliul Consultativ pentru Îngrijirea Sănătății declara: „Tratamentul tinerilor cu măsuri ortodontice, cu peste 60 la sută, depășește toate valorile standard internaționale”. Dar Asociația Națională a Stomatologilor de Asigurări de Sănătate (KZBV) și Asociația Federală de Stomatologie (BZÄK) par a nu vedea nimic rău în acest sens.

Pentru toți și pe termen lung

În 2022, cele două asociații profesionale au prezentat „Al șaselea studiu de sănătate orală”, care a ajuns la un rezultat uimitor. Potrivit acesteia, „din motive medicale, tratamentul ortodontic ar putea fi, în general, indicat pentru un total de 97,5 %” dintre copii”.

Asta înseamnă că aproape fiecare copil din Germania ar putea avea nevoie de aparat dentar. Să fie aceasta o necesitate reală? Sau e vorba și de profituri pentru industria de profil și medicii ortodonți? Căci nu impresionează doar numărul extraordinar de mare, de aparate dentare prescrise, ci și timpul lung de tratament, în jur de 42 de luni.

Durata lungă a tratamentului s-ar putea datora și modului în care se realizează facturarea în Germania. Ortodonții germani pot factura pașii individuali de tratament chiar și pe perioade foarte lungi de timp, ceea ce poate duce la gândul că motivația nu e strict medicală, ci vizează și încasări mai mari.

Alte țări, precum Austria, pot face acest lucru într-un timp mult mai scurt. Medicii ortodonți din Austria primesc, din 2015, un tarif fix, care este în prezent în jur de 4.400 de euro. De la numita schimbare a legii, durata medie de tratament în Austria a scăzut semnificativ, la 26 de luni.

Cu mâna în buzunar

În principiu, casele de asigurări legale de sănătate din Germania plătesc aparatul dentar pentru toți copiii până la vârsta de 18 ani – cu condiția ca anumiți dinți nealiniați să fie diagnosticați ca atare. Potrivit informațiilor de la KZBV, casele de asigurări de sănătate au plătit, în medie, 3.126 de euro pentru aparatul dentar, în 2023.

Dar odată ce părinții vin la cabinet, mulți ortodonți susțin că există brackets (aparat fix) și arcuri neacoperite de asigurarea de sănătate, care scurtează timpul de tratament sau sunt mai puțin dureroase. Ca nespecialist, e greu de dat un verdict în această problemă.

În total, aproximativ 80 % dintre părinți fac plăți suplimentare private, după cum arată un raport comandat de Ministerul Sănătății german. Iar Stefan Schwartze, Reprezentantul pentru Pacienți în Guvernului Federal, remarcă faptul că, în urma miilor de sesizări primite, părinții reclamă, de multe ori, că se condiționează prestarea serviciilor decontate de casele de sănătate, de acceptul serviciilor suplimentare, făcute în coplată.

„Observăm o mare incertitudine în rândul părinților, când vine vorba de aparat dentar”, spune și Gesa Schölgens de la Centrul pentru consumatori din Renania de Nord-Westfalia, pentru Tagesschau.de. „Părinții nu se consideră bine informați de către medicii ortodonți și adesea se simt presați să accepte servicii plătite. Și, din păcate, deseori se pot observa profituri”, adaugă ea.

Asociația profesională a medicilor ortodonți germani subliniază însă că pacienții sunt liberi să aleagă tratamentul fără plată suplimentară. Însă, odată ajunși la cabinet, părinților li se oferă, de exemplu, brackets la preț de 24 de euro, deși prețurile încep de la 0,59 euro.

„Asistenta stomatologică mi-a arătat imagini cu brackets pe care le oferă compania de asigurări de sănătate”, relatează mama unui mic pacient, citată de Tagesschau. „Poza arăta brackets foarte mari. Iar apoi mi-a oferit sistemul de brackets, Damon. Ea a spus că acestea sunt mai mici, mai confortabile pentru copii și tratamentul se finalizează mai repede.” În final, familia a fost de acord cu o plată suplimentară privată, în valoare de 2.430 euro.

„Câștigi bine și foarte bine”

Nu toți ortodonții se încadrează în lăcomia pentru profit, ci prestează și oferă aparate dentare pentru copii, la costurile asigurării de sănătate.

Ortodontul Alexander Spassov, din Greifswald, spune: „Câștigi atât de bine!”. Deși, potrivit publicației Institutului Dentistului German, un ortodont petrece un timp de lucru de cinci ore și 23 de minute pe tratament cu aparat dentar, Spassov zice: „O pot face și mai repede, în cam trei ore. Chiar și cu remunerația negociată cu casele de asigurări de sănătate, poți ajunge, rapid, la un salariu orar de 1.000 euro brut.”

Două aspecte ar mai fi de menționat. Anume că unele firme care oferă brackets acordă comision de până la 40% ortodonților care le vând marfa scumpă. Și, în plus, că unii ortodonți din Germania fac publicitate pentru anumiți producători, ei fiind în calitate de „lideri-cheie de opinie”, vrând „să educe oamenii” și având în vedere sănătatea pacienților.

Una dintre acești lideri, într-un interviu acordat mass-mediei germane (NDR, WDR și SZ), recunoaște că primește „între 5.000 și 7.000 de euro” în fiecare lună, pentru prelegerile sale, inclusiv de la producătorul de brackets, Damon. „Dar nu sunt plătită pentru a comercializa produsul, doar predau cursuri”, se justifică ea.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro