Cum a trăit experiența de naștere un medic chirurg. „Am privit totul din postura de pacient și a fost înfricoșător"
Ioana Loredana, medic chirurg, ne-a scris cum a decurs nașterea ei și ce a însemnat pentru ea să fie pacient în spitalul în care lucrează. Din cauza unei experiențe de naștere tragice din anul anterior, Ioana a ales ca, de data aceasta, să opteze pentru cezariană. Redăm povestea, așa cum a fost scrisă de mamă:
„De când am născut, Google și articolele on-line au fost prietenii noștri cei mai buni și, tot citind experiențele mămicilor cu nașteri naturale/cezariene la voi pe site, am decis să vă trimit și povestea mea. Am 30 de ani, sunt medic chirurg și am născut pe 24 decembrie 2022, un cadou tare frumos de Crăciun, o fetiță sănătoasă de 3.320 gr, la Maternitatea Cuza Vodă Iași.
Un copil pierdut, după 13 ore de travaliu
Sarcina a fost una extrem de așteptată, ușoară, exceptând micile mele probleme de imunitate, care au făcut ca între săptămânile 25 și 35 să am, una dupa alta, Covid, răceli, sinuzită și reactivarea unei boli pilonidale, care s-a soldat cu vreo 2 incizii cu anestezie locală și o căruță de durere. Mi-am dorit operație de cezariană din capul locului. Pierdusem o sarcină la începutul lui 2022, trecusem prin 13 ore de travaliu și nu îmi mai doream o experiență asemănătoare.
Discutasem cu medicul care trebuia să mă opereze să amânam cât de mult se poate operația, însă cum el era de gardă pe 24 decembrie, iar data probabilă era 28 decembrie, am hotărât de comun acord să merg la spital când era de gardă. Emoțiile au fost la cote înalte. De data aceasta, am privit totul din postura de pacient și a fost destul de înfricoșător, chiar daca tot personalul m-a sprijinit enorm. M-am internat dimineața la 7, fără să am contracții sau să se fi rupt membranele. A urmat o lungă așteptare, pentru că tot veneau urgențe.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de părinte citind cărți de referință despre îngrijirea bebelușului. În ZYX Books găsești „Ghidul pentru alăptare”, de Dr. Jack Newman, și „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și copiilor”.
Un moment miraculos!
Am intrat în sala de operație la ora 17.50. Era atât de frig, iar eu tremuram din toate încheieturile. A urmat rahianestezia, care s-a instalat în mai puțin de 2 minute, iar la 18.12 am auzit primul țipăt al fetiței mele și lacrimile au început să curgă șuvoaie. Au curățat-o, verificat-o, împachetat-o frumos și mi-au dat-o să o țin pe piept. Ce moment miraculos! Ce miros divin! Apoi au luat-o ca să se poată încheia operația și am mai văzut-o o dată în salonul de Terapie Intensivă. Au dus-o apoi la Neonatologie, unde avea să își petreacă noaptea până când eu îmi reveneam și eram capabilă să am grijă de ea.
INTERVIURILE HotNews.ro