Reportaj AFP: Iluziile pierdute ale bulgarilor, care votează pentru a șasea oară în trei ani

Bulgarii votează duminică pentru a-și alege deputații, în paralel cu alegerile europene, fără a avea prea multe iluzii de la acest al șaselea scrutin în mai puțin de trei ani, care ar urma să consemneze revenirea conservatorilor, potrivit AFP.

Vântul schimbării care a bătut peste această țară balcanică în vara anului 2020 s-a stins cu adevărat. Iar cel care a fost înlăturat de la putere în urma protestelor anticorupție, fostul premier Boïko Borissov, s-a întors în forță.

Sondajele dau partidului său conservator Gerb aproximativ 25% din voturi.

UPDATE 19:55 Potrivit exit -pollurilor, GERB ar fi obțiunut 26,2%.

Acesta este cu 10 puncte în fața reformatorilor din coaliția „Schimbarea continuă/ Bulgaria democratică (CC/BD)”, care nu au reușit să mențină impulsul generat în urmă cu trei ani pe fondul oboselii populației.

În secțiile de votare din Sofia, care s-au închis la ora locală 20:00 (17:00 GMT), puținii locuitori care s-au prezentat la vot și-au mărturisit exasperarea.

„Ne-am săturat de alegeri, vrem stabilitate și prosperitate pentru țara noastră”, a declarat pentru AFP Margarita Semerdjieva, o pensionară în vârstă de 72 de ani, în timp ce analiștii evocă deja spectrul unui al șaptelea scrutin în toamnă.

Bulgarii caută „un om puternic”

Confruntat cu o succesiune de alegeri și o criză politică fără precedent de la sfârșitul comunismului, veteranul „Boïko” este cel care iese învingător.

Fost pompier și gardă de corp, acest bărbat masiv cu capul ras proiectează imaginea unui „om puternic”, ceea ce este exact ceea ce caută 49% dintre bulgari, potrivit unui studiu recent al Open Society Institute.

Votând într-o școală de la periferia capitalei, liderul în vârstă de 64 de ani s-a prezentat drept garantul „stabilității” într-un moment de mare incertitudine în Europa, odată cu războiul din Ucraina.

Acest lucru este cu atât mai seducător în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, unde actuala criză a pus în așteptare reformele, a amânat aderarea la zona euro și a pus în pericol aderarea deplină la Schengen.

„Situația trebuie să se calmeze în sfârșit. Au fost încercate tot felul de experimente pentru a-l înlocui pe Boïko Borissov, dar nimeni nu a reușit”, spune Blagovesta Petkova, o profesoară în vârstă de 44 de ani.

Dar detractorii lui Borissov subliniază legăturile sale cu deputatul Delyan Peevski, un fost magnat al mass-mediei care a fost vizat de sancțiuni americane și britanice pentru corupție.

Șef al partidului minoritar turc MDL (15% din intențiile de vot), Peevski s-a declarat „pregătit să guverneze”, iar duminică a vorbit despre necesitatea unui „nou început” pentru ca „țara să se poată dezvolta”.

„De ce am mai protestat?!”

Pe de altă parte, tabăra reformistă a avertizat asupra pericolului de a merge înapoi, sub influența „forțelor din umbră”.

„Ne aflăm la o răscruce”, a avertizat Kiril Petkov, cofondator al CC care a condus pentru scurt timp guvernul în 2022, în timp ce aliatul său Hristo Ivanov a făcut apel ca „Bulgaria să nu fie lăsată în mâinile lui Peevski”.

„Este flagelul” țării, a declarat pentru AFP fostul prim-ministru Nikolay Denkov.

În opinia sa, Peevski și Boiko Borissov au un singur scop: „să păstreze status quo-ul”, în special în justiție și în serviciile de informații, de teamă să nu fie anchetați în cazuri care i-ar putea incrimina.

Julia Yanakieva, o traducătoare în vârstă de 29 de ani, s-a declarat „dezgustată de întoarcerea triumfătoare” a celor doi bărbați. „De ce am protestat? Cum se face că poporul nostru se resemnează atât de ușor?”

În opinia experților, reformiștii CC/BD riscă să fie pedepsiți la urne pentru că au acceptat să guverneze cu dușmanii lor germanofili, după ce i-au denigrat atât de mult.

Val de propagandă anti-europeană

Cele două forțe își lăsaseră deoparte divergențele în iunie 2023 pentru a forma un guvern pro-occidental și a bloca calea cabinetelor interimare puse în funcțiune de președintele Rumen Radev, favorabil Kremlinului. Dar această uniune fragilă a durat doar nouă luni.

Campania, combinată cu cea a alegerilor europene, a fost marcată de un val de propagandă și dezinformare anti-europeană într-o țară în care nostalgia pentru epoca comunistă rămâne puternică. În acest context, naționaliștii pro-ruși din Vazrajdane (Renașterea) sunt creditați cu aproximativ 15% din voturi.