De la Bruxelles, cancelarul Austriei își apără din nou decizia împotriva României în Schengen / „Poliția austriacă a investigat asta”

Cancelarul austriac Karl Nehammer continuă să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România. „Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta”, a susținut Nehammer, joi, la o săptămână de la decizia prin care a blocat intrarea țării noastre în Schengen.

El a făcut aceste declarații înaintea reuniunii de la Bruxelles a Consiliului European, prima întâlnire a șefilor de stat și de guverne din țările UE după decizia luată în JAI împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

„20.000 de migranţi ilegali traversează România”

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România.
  Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.

Prima reuniune a șefilor de stat, la Bruxelles, după respingerea României în Schengen. Iohannis a anunțat că va deschide tema Schengen

Tema extinderii Schengen, după votul care ține în continuare România și Bulgaria în afara spațiului european de liberă circulație, nu figurează pe agenda reuniunii de joi de la Bruxelles a Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a susținut însă că va ridica acest subiect în plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI din 2023:

• „Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de astăzi și de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit.
• Nici nu cred că și-a imaginat cineva că de săptămâna trecută până astăzi Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce n-am rezolvat săptămâna trecută în JAI, rezolvăm, astăzi, în Consiliul European. Nu este bine să avem astfel de așteptări, fiindcă ele nu se adeveresc.
• E nevoie de foarte multă muncă. Ne-am implicat cu toții, şi colegele, și colegii care sunt acum cu mine în sală și care se preocupă intens de aceste chestiuni și miniștrii care au fost implicați s-au preocupat, şi-au făcut treaba. Mi s-a părut puțin ciudată vânătoarea de vinovați care s-a declanșat în unele medii.
• Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Știți foarte bine de ce nu s-a putut vota, dar noi nu ne lăsăm descurajați. Eu în niciun caz nu voi ceda și nu voi ceda până când România devine membru în Schengen”.

Cele cinci condiții cu care Austria merge la Consiliul European

Veto-ul exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri „mai ferme” împotriva migraţiei ilegale, iar cancelarul Karl Nehammer va merge la summit-ul Consiliului European cu cinci condiţii referitoare la azil. Una dintre propunerile sale ar fi construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, a scris cotidianul „Kronen Zeitung”.

Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.

În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie a persoanelor care au comis infracţiuni.

O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective (în condiţiile în care şi Austria se confruntă cu o lipsa acută de personal în special pentru locuri de muncă necalificate – n.r.).

Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summitului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”.

Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat. Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, „Operaţiunea Fox”, pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.

„Ridicarea dreptului de veto, numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere”

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei.

De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

„Un strigăt de ajutor ca să fim auziți la Bruxelles”

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, membru al ÖVP , partidul cancelarului Karl Nehammer, a apărat și el refuzul Austriei de a primi România şi Bulgaria în Schengen, sugerând că țara sa a fost nevoită să recurgă la asta pentru a se face auzită la Bruxelles.

„Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de Externe..