Traian Băsescu a renunțat la contestațiile împotriva deciziei de colaborator al fostei securități

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de o cerere formulată de Traian Băsescu, prin care fostul preşedinte îi anunţă pe judecători că renunţă să conteste, printr-o cale extraordinară de atac, decizia instanţei prin care a fost declarat colaborator al fostei securităţi comuniste.

„Ia act de cererea formulată de revizuentul Băsescu Traian privind renunţarea la judecata cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 1736 din 23 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr.3160/2/2019”, se arată în hotărârea instanței supreme, conform Agerpres. Decizia este definitivă.

În luna octombrie, Traian Băsescu formulase o cerere identică şi la Curtea de Apel Bucureşti.

Prin cele două cereri de revizuire, Traian Băsescu a încercat să obţină anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al securităţii comuniste.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, „pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmăreşte retractarea unei hotărâri judecătoreşti civile definitive sau irevocabile şi efectuarea unei noi judecăţi”.

Decizia definitivă a instanței și notele conspirative ale lui „Petrov”

În 23 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.

Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Cum s-a apărat Traian Băsescu

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei securităţi. „Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a susținut în sala de judecată că nu a semnat niciun angajament cu fosta securitate și că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale erau semnate „căpitan Traian Băsescu”.

• „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ.
• Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale.
• Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ.
• Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea.
• Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”.
• Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.

El a susținut că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

Lăsat fără vila de protocol și fără pază, după decizia de colaborare cu Securitatea

Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

• a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
• b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
• c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

Potrivit modificărilor aduse în 2021 legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, o decizie definitivă de colaborare cu fosta securitate atrage pierderea tuturor acestor drepturi acordate pentru restul vieții.

Astfel, după decizia instanței Băsescu a primit ordin de evacuare din vila aflată în strada Gogol nr. 2 din Sectorul 1 în care locuia. De asemenea, el a rămas și fără pază.