LIVE Vot negativ pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen / Austria nu a vrut România, iar Olanda s-a opus integrării Bulgariei
Aderarea României la Schengen este astăzi pe ordinea de zi a Consiliului JAI în care țara noastră intră cu sprijinul a 26 de state membre ale UE, însă cu veto-ul Austriei. Șansele unei răsturnări de situație aproape că nu există, în condițiile în care, în seara dinaintea reuniunii atât ministrul austriac de Interne, cât și cancelarul au transmis că nu au niciun motiv să se răzgândească, invocându-i pe cei 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte înregistrați în nicio altă țară UE. Decizia în Consiliul JAI se ia cu unanimitate.
Cele mai importante informații despre votul privind Schengen, LIVETEXT:
20:50Ambasadoarea Austriei la București a fost convocată la MAE care consideră atitudinea Vienei împotriva aderării României la Schengen inadmisibilă, nejustificată și inamicală. Aceasta va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
De asemenea, ministerul condus de Bogdan Aurescu a transmis ambasadoarei „protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea”.
19:25Fostul premier Ludovic Orban susține votul Austriei și Olandei împotriva aderării Românei la Schengen este și rezultatul „unei acțiuni ineficiente a conducătorilor diplomației românești”.
„Neacceptarea României în Schengen reprezintă un eșec major al actualei coaliții PSD-PNL-UDMR și, mai ales, un eșec impardonabil al celui care ar trebui să conducă politica externă a țării, președintele Iohannis”, a scris Orban pe Facebook.
18:39Imaginea zilei la Bruxelles: Ministrul austriac de interne ține la distanță cu gărzile de corp jurnaliștii români care întrebau de votul care ține România în afara Schengen
18:32Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, se declară „extrem de dezamăgită” de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în spaţiul Schengen. Ea cere Consiliului UE „să acţioneze şi să se asigure că este găsit un compromis”.
18:27 CEO-ul BCR: Am susținut, susținem și vom continua să susținem aderarea României la Schengen. Grupul Erste: Regretăm rezultatul votului de astăzi în Consiliu
18:06Prima reacție a ministrului de Interne, după votul de respingere a României în Schengen: Simțim că Rusia e pe cale să se mai bucure pentru încă o nedreptate care i se face României
18:04Președintele Klaus Iohannis reacționează după votul din Consiliul JAI unde Austria a blocat aderarea României la Schengen, susținând că atitudinea Vienei este „regretabilă și nejustificată” și roscă ă afecteze unitatea europeană. Reacția șefului statului a venit printr-un comunicat de presă la peste două ore după decizia luată în Consiliul JAI.
17:55Raiffeisen Bank, bancă austriacă care desfășoară operațiuni în țara noastră, reacționează după blocajul Austriei pentru aderarea României la Schengen. Oficialii băncii austriece se arată surprinși de decizia Vienei, dar precizează că nu cometează „decizii cu caracter politic”.
17:51Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a luat parte la ședința Consiliului JAI unde a fost dat votul împotriva primirii României în Schengen, va susține declarații de presă de la ora 18.00.
17:01Premierul Nicolae Ciucă se declară profund dezamăgit de lipsa consensului în JAI pentru aderarea României la spațiul Schengen, spunând că nu înțelege poziția inflexibilă a Austriei, bazată pe „alegații” privind migranții ilegali.
16:16 Liderul USR, Cătălin Drulă, spune că decizia Consiliului JAI este una „profund nedreaptă”, iar ministrul de Interne Lucian Bode ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru acest eşec şi să demisioneze.
- „Românii merită să intre în Schengen. Şi-au câştigat acest drept cu multă muncă şi seriozitate. Poziţia guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare. Inexplicabilă e şi poziţia PPE, partidul european din care fac parte Klaus Iohannis şi PNL.
- Ieri, şeful PPE a stat umăr la umăr cu cancelarul austriac în timp ce acesta explica cum ne refuză un drept legitim, pentru motive care nu ţin de România.
- Astăzi trebuie să fie şi un moment de reflecţie pentru vechea clasă politică. Trebuie să reflecteze asupra felului în care România este văzută şi tratată în afara graniţelor”, a scris Cătălin Drulă, joi, pe Facebook.
El mai spune că „pentru nedreptatea suferită azi de români, există şi responsabilităţi naţionale de asumat”:
- „Lucian Bode trebuie să-şi dea demisia pentru acest eşec. În ceea ce îl priveşte pe Klaus Iohannis, şeful politicii externe a României, această zi infamă i-a pecetluit definitiv mandatele goale de preşedinte”.
16:04 Primele reacții din coalția de guvernare au venit din partea liderilor UDMR și PSD, Kelemen Hunor și Marcel Ciolacu.
„Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-și abandoneze camarazii europeni și să servească – în schimb – intereselor Rusiei. Este clar că Austria s-a decuplat de Europa. Cu siguranță, vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd! Statele europene nu vor uita că decizia de astăzi a guvernului de dreapta austriac are efecte grave asupra viitorului european”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reacţionat apreciind că decizia este una „mizerabilă”: „O decizie mizerabilă! Astăzi, Consiliul miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea României la spaţiul Schengen. Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil”.
El mai spune că este „o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetăţean român, împotriva tuturor comunităţilor din România, împotriva bunului simţ, împotriva legilor care guvernează libertatea de mişcare în interiorul Uniunii Europene”.
15:56 Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, s-a declarat dezamăgită de votul împotriva României și Bulgariei:
- „Le spun tuturor cetățenilor din Croația bine ați venit.
- Cetățenilor din România și Bulgaria le spun: voi meritați să fiți membri deplini, aveți susșinerea din aproape toate statele membre, a Comisiei Europene.
- Sunt dezamăgită și cred că împărtășesc această dezamăgire cu România și Bulgaria.
- Sunt convinsă că vom ajunge la aderarea României și Bulgariei în acest mandat si va fi prioritatea mea (…)
În acest moment nu suntem uniți și asta ne face slabi”.
15:57Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susține că votul negativ dat aderării României la Schengen este „cea mai mare umilință” pentru țara noastră ca stat UE. „Nu meritam această lecție cinică, însă nici nu trebuie să ne resemnăm”, a scris el pe Facebook.
15:52 Europarlamentarul Rareș Bogdan a explicat că în Consiliul JAi eu existat mai multe scenarii, că Germania, Luxemburgul și Belgia au pledat cauza României, dar „Austria a fost absolut opacă”. „Din păcate, Austria a fost absolut opacă. (…) Olanda nu a votat împotriva României, a fost împotriva Bulgariei. Austria a fost singura țară care a avut o atitudine din arogantă, sfidătoare și agresivă”, a declaratat Rareș Bogdan.
15:33România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
15:24Europarlamentarul Victor Negrescu susține că singura soluție pare a fi decuplarea României de Bulgaria, altfel s-ar putea să fie un vot negativ și al Olandei care are obiecții față de Sofia.
15:19Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, la începutul ședinței de guvern, că „și Austria trebuie să înțeleagă că este nevoie de o soluție, nu neapărat una tehnică, ci una politică”.
15:15Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro că Germania negociază direct cu Austria votul pozitiv pentru aderarea României . Comisarul european pe afaceri interne Ylva Johansson și-a anunțat partenerii europeni că este dispusă să stea oricât în ședință și să negocieze pentru a ajuta România.
14:40SONDAJ LIVE Cui folosește blocarea aderării României la Schengen?
14:34 Pentru că au fost invocate în aceste zile „presiunile” pe care le-ar fi resimțit firmele austriece din România, în contextul în care Austria se opune vehement intrării țării noastre în Schengen, HotNews.ro a vorbit cu Johannes Becker, un om de afaceri austriac din București, despre acest subiect.
„Există teama să nu se repete situația din trecut, când guvernele au găsit metode de a face viața grea firmelor străine”
14:29 Jurnalist străin: Germania ar amenința că blochează Croația în Schengen dacă România nu e acceptată
13:55 Europarlamentarul portughez Lídia Pereira, șefa tineretului PPE, a scris pe Twitter că respingerea României și Bulgariei ar crea o criză în UE:
„Riscul unui veto la aderarea României și Bulgariei la Schengen, dacă va fi confirmat în cadrul reuniunii de astăzi a Consiliului, ar putea crea o criză în Europa. Această situație nu poate fi subestimată de liderii politici europeni. Este o chestiune de încredere!”
13:37Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, care este cetăţean german, a avut o intervenție în direct la postul naţional de televiziune al Austriei, unde a transmis că Guvernul austriac face o greşeală istorică în privinţa votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
13:04 Sprijinul Spaniei cu privire la extinderea zonei Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România este ferm, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul de interne iberic, Fernando Grande-Marlaska, la sosirea la Consiliul JAI.
„Aşteptăm includerea Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen care, aşa cum ştiţi, este un pilon fundamental al Uniunii Europene şi (este vorba despre) trei ţări care au demonstrat în mod evident că îndeplinesc toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline”, a afirmat ministrul spaniol.
Din acest motiv, potrivit lui Grande-Marlaska, „sprijinul Spaniei este ferm şi aşteptăm ca astăzi (joi – n.r.) să se poată consolida în acest sens”. (EFE, Agerpres)
12:29Este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen, a declarat joi, la sosirea la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
„Mă aştept să fie un Consiliu foarte dinamic, cu foarte mult angajament din partea statelor membre şi, bineînţeles, va fi interesant cum vom duce asta mai departe. Mă aştept ca Croaţia să aibă un sprijin deplin şi, de asemenea, mă aştept să putem gestiona situaţia României şi Bulgariei”, a declarat înaltul oficial UE.
12:19„Puţinele îndoieli” care rămân în privinţa intrării României şi Bulgariei în zona Schengen sunt de ordin politic, a apreciat joi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas.
11:58Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză Austria că se întoarce împotriva UE, blocând aderarea României la Schengen cu argumente care nu au susținere. Eurodeputatul transmite Vienei că poate învăța de la Republica Moldova care a primit de zece ori mai mulți refugiați decât cei invocați de Austria și a rămas fidelă principiilor europene, chiar nefiind membră UE.
11:50Anunțul Austriei că se opune aderării României la spațiul Schengen a atras sute de comentarii critice pe pagina de Facebook a ambasadei de la București, dar și pe cea a cancelarului austriac Karl Nehammer.
11:16Cele două soluții de compromis pe care le mai are România în dosarul Schengen. Scenariul unui europarlamentar român.
Ministrul austriac de Interne: „Viena va bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen”
11:11Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat joi că Austria va vota împotriva extinderii spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi de la Bruxelles, blocând astfel intrarea acestor două țări în spațiul de liberă circulație, transmite AFP.
11:09Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin,a anunțat, înaintea Consiliului JAI, că Franța va vota în favoarea aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen.
„Franța consideră că aceste trei țări au depus eforturi substanțiale. Nu există nimic care să contravină aderării lor”, a spus oficialul francez, conform Reuters.
11:00 În timp ce miniștrii din alte state UE care participă la JAI s-au oprit la declarații, pentru a răspunde întrebărilor jurnaliștilor români aflați acolo, oficialii din Austria au ignorat presa.
10:58Germania susține aderarea României, Bulgariei, Croației la spațiul Schengen și nu împărtășește opoziția Austriei, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul german de interne Nancy Faeser, conform Reuters.
„Nu pot înțelege poziția Austriei în acest sens. Știu că Austria are mari dezbateri interne cu privire la această problemă. Vom sprijini Croația, România și Bulgaria, toate trei”, a declarat Faeser reporterilor înaintea discuțiilor cu omologii săi din UE.
09:53O propunere de compromis a circulat pentru scurt timp miercuri, scrie Politico. Conform acesteia, Croația ar urma să intre, România ar primi recomandarea de aderare, iar Bulgaria ar primi un plan de integrare etapizată. Acordul nu a reușit însă să obțină suficient sprijin, scrie Politico. Cu toate acestea, au existat semne că, cel puțin, Croația ar putea primi undă verde joi.
09:21Bode, oprimist înainte de votul privind aderarea la Schengen: Sunt încrezător într-un rezultat pozitiv / Vom accepta orice compromis în interesul României
08:05O sursă diplomatică a declarat pentru Reuters că doar „Croația se poate aștepta la o decizie pozitivă”
–––––
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a vorbit miercuri, într-o conferință alături de liderul PPE, Manfred Weber, la Viena, despre posibilitatea unui nou calendar de aderare pentru primavară în cazul României și Bulgariei.
La Consiliul JAI, care începe la ora 11.00, ora României, aderarea celor două țări este supusă votului la pachet, în vreme ce Croația este tratată separat, aceasta neavând, de altfel, o opoziție.
Scăpată de emoțiile cu Olanda și Suedia, dar cu refuzul Austriei, România lua în calcul în urmă cu două săptămâni și varianta de a nu forța un vot în Consiliul JAI, variantă enunțată chiar de președintele Klaus Iohannis. În preziua reuniunii ministrilor de Justiție și Afaceri Interne ai UE însă, premierul Nicolae Ciucă a abandonat acest scenariu.
„Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua”, a declarat miercuri la prânz șeful guvernului.
Austria se opune și vorbește de un nou calendar pentru România și Bulgaria
Câteva ore mai târziu însă, la Viena, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, spulbera speranțele unei răsturnări de situație, la scurt timp după ce ministrul său de interne enunțase din nou poziția țării sale: veto pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Nehammer nu a ieșit din logica declarațiilor din ultimele săptămâni, insistând pe problema migrației, argumentul său fiind că 75.000 de clandestini au ajuns în Austria fără a fi înregistrați în altă țară UE.
„Nu cred că am fost auziţi corespunzător la Bruxelles, dar Austria a trebuit să facă faţă la peste o sută de mii de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi niciodată. Prin urmare, avem oameni care trec graniţele cu miile. Nimeni nu ştie de unde vin, dacă sunt înarmaţi sau nu, dacă sunt traficanţi de droguri sau de fiinţe umane. Aşadar, este o problemă reală de securitate. Este exact motivul pentru care Austria are această viziune asupra Spaţiului Schengen. România şi Bulgaria nu sunt parte din Schengen, dar asta nu este atât o discuţie politică, cât o chestiune de securitate. (…) Nu putem să o ascundem sub covor, trebuie să vorbim despre asta”, a spus el.
Nehammer a precizat că autoritățile austriece au refăcut drumul imigranțior ilegali care au ajuns în Austria, iar aceștia au venit din Serbia, Bulgaria, România sau Ungaria.
Cancelarul Austriei nu a spus explicit de veto, dar a vorbit despre un nou calendar de aderare a României și Bulgariei la Schengen, în primăvară.
Datele invocate de Austria, contrazise de Frontex
Datele invocate de Austria sunt contrazise de rapoartele Frontex. Potrivit acestora, ruta pe care imigranții ilegali o preferă pentru a ajunge în Europa, nu este prin România, ci este cea a Balcanilor de Vest.
Doar anul trecut, peste 160.000 de persoane au ales această poartă de intrare în Europa.
„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România”, a declarat și ministrul de Interne, Lucian Bode.
Ce este spațiul Schengen?
- Spațiul UE fără controale la frontiere. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Ce țări fac parte din Schengen?
- Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.
- Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.
- Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Ce state nu fac parte din Schengen?
- Toate statele UE fac parte din Schengen, cu cinci excepții: Irlanda, care a ales să nu devină membră, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.
Cum a ajuns România să aștepte de 11 ani intrarea în Schengen
În afara Schengen „pe perioadă nedeterminată”
Deşi principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat – 27 martie 2011 – a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, la 21 decembrie 2010 Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen. Într-o scrisoare a miniştrilor francez şi german de Interne, Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere, către comisarul pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, se preciza că nu erau întrunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen şi că nu puteau fi ignorate problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
Comisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia Bulgariei şi a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene. Deşi aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV.
La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie documentul a fost adoptat la Strasbourg. Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) de la Luxemburg, relevau că Bulgaria şi România vor rămâne în afara spaţiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.
La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, explicând anterior în parlamentul de la Haga că statele nu vor putea păzi frontierele externe ale UE şi că la nevoie va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului Schengen. România şi Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reuşiseră, cu ajutorul preşedinţiei poloneze a UE, să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeaşi problemă a corupţiei.
La 21 septembrie 2011, şi Guvernul finlandez a anunţat că a decis să se alăture Olandei în opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei în Schengen. Pentru Finlanda este importantă şi încrederea că nu există corupţie în controlul la graniţe, nu doar criteriile tehnice în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen – a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la 22 septembrie, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI .
La finalul dezbaterilor de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Jerzy Miller, a cărui ţară deţinea preşedinţia UE în toamna 2011, a declarat că a fost imposibil să fie luată o decizie cu privire la extinderea Schengen la reuniunea miniştrilor de interne din UE. Textul de compromis propus de preşedinţia poloneză a Consiliului UE propunea formula aderării României şi a Bulgariei la Schengen în două etape – mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lunii octombrie 2011, iar în a doua fază intrarea cu frontierele terestre după 31 iulie 2012.
Parlamentul European a adoptat, la 13 octombrie 2011, cu largă majoritate, o rezoluţie non-legislativă care îndemna toate statele membre să adopte decizia de a extinde spaţiul Schengen strict pe baza procedurilor şi acquis-ului Schengen şi aprecia că nu se pot impune criterii suplimentare statelor membre aflate deja în proces de aderare la spaţiul Schengen, dând prioritate populismului naţional.
La 8 februarie 2012, Comisia Europeană a publicat rapoartele intermediare elaborate în cadrul MCV, Olanda subliniind că are nevoie de două rapoarte pozitive consecutive ale Comisiei, pentru a-şi da acordul pentru intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.
La 1 martie 2012, liderii ţărilor UE au decis să amâne până în septembrie decizia asupra unei eventuale intrări în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, potrivit proiectului declaraţiei finale a unui summit desfăşurat la Bruxelles. Singura ţară care se opunea la acel moment era Olanda, care şi-a reafirmat poziţia, prin vocea premierului Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu preşedintele PE Martin Schulz.
La 1 septembrie 2012, comisarul european pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a referit într-un interviu acordat Le Monde, la recenta criză constituţională din România şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu: „Menţinem o supraveghere atentă după lupta politică teribilă din iulie şi august. (…) au putut fi gestionate derivele cele mai grave datorită Mecanismului de Control şi Verificare pe care l-am creat”. Referindu-se la aderarea României la spaţiul Schengen şi întrebată dacă acest proces este de actualitate, Viviane Reding a afirmat că nu ar fi surprinsă dacă statele membre ar decide o amânare.
„Progrese insuficiente”
În 14 decembrie 2012, preşedintele de atunci Traian Băsescu declara, după încheierea unui summit la Bruxelles, că la Consiliul European de iarnă s-a adoptat decizia ca în Consiliul JAI din martie 2013 să se discute din nou problema accesului României şi Bulgariei în Schengen.
Începutul anului 2013 nu a adus îmbunătăţiri în evoluţia aderării, întrucât ţări precum Germania şi Finlanda au revenit asupra poziţiei lor, în urma publicării raportului MCV la 31 ianuarie 2013. Astfel, la reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spaţiul Schengen, după ce miniştrii de interne din Germania şi Finlanda au anunţat că s-ar opune unui eventual vot privind extinderea zonei libere de circulaţie.
În decembrie 2013, înaintea unei noi reuniuni a Consiliului JAI, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Interne de atunci Radu Stroe să le transmită omologilor săi europeni că România este pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar că nu mai doreşte să i se fixeze o dată pentru aderare.
La 5 decembrie 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, declara, înainte de reuniunea Consiliului JAI, că România şi Bulgaria au făcut progrese considerabile în privinţa reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condiţiilor legale care să permită admiterea în spaţiul Schengen. Astfel, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în cadrul Consiliului de la Bruxelles, unde au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului în momentul în care este întrunită unanimitatea.
La 22 aprilie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. În calitate de viitor preşedinte al Consiliului (Luxemburgul a preluat preşedinţia rotativă a UE la 1 iulie 2015), Jean Asselborn şi-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanţii Germaniei şi Franţei despre aderarea României şi Bulgariei, pentru care exista „un mic blocaj” ce dura de patru ani.
La 20 octombrie 2015, într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că România nu abandonează obiectivul de a adera la spaţiul Schengen, dar va trebui să găsească momentul potrivit pentru a merge mai departe cu acest proiect, având în vedere că prioritatea momentului pentru Uniunea Europeană era gestionarea problemei migraţiei. Aurescu a arătat că regulile spaţiului Schengen nu au fost făcute pentru a fi aplicate unui număr atât de mare de solicitanţi de azil, aşa cum se întâmpla în cazul crizei refugiaţilor.
În cadrul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, din august 2017, acesta a afirmat că România are tot dreptul să ceară integrarea în Spaţiul Schengen şi a salutat eforturile făcute de România în ceea ce priveşte combaterea terorismului, precizând că lăsarea României şi Bulgariei în afara Schengen nu a protejat acest spaţiu de migranţi. „Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine”, a subliniat atunci Macron, evidenţiind necesitatea unei reforme a regulilor comune în acest domeniu, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile comune privind azilul şi primirea populaţiilor exterioare, precum şi o asociere a României la această discuţie.
În discursul anual privind starea naţiunii, de la 13 septembrie 2017, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a reiterat angajamentul UE de a primi rapid Bulgaria şi România în Schengen, precum şi Croaţia, la momentul potrivit. Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spaţiul de liberă circulaţie pentru a spori siguranţa UE în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne să fie adaptate la imperativele prezentului.
În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluţie prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie.
La 10 ianuarie 2019, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spaţiul Schengen, invitându-le să-şi modifice poziţia. Antonio Tajani a mulţumit României că a propus să primească migranţii care au debarcat în ţările de primă sosire şi a apreciat totodată că „principiul solidarităţii are legătură şi cu sprijinul acordat României pentru aderarea la spaţiul Schengen”.
România a înregistrat progrese în acest timp la nivel tehnic în privinţa implementării acquis-ului Schengen, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), ultima fiind efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021, potrivit datelor MAE.
„Obiectivul foarte important pentru România” al finalizării MCV.
La 2 iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spaţiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă. La finele anului, şi premierul Nicolae Ciucă a ridicat la Bruxelles problema necesităţii unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen şi „obiectivul foarte important pentru România” al finalizării MCV.
Declanşarea războiului în apropierea graniţelor estice, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a adus o nouă criză la nivel european. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, declara în deschiderea dezbaterii cu tema „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii” că modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen.
Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. Documentul reiterează ”importanţa finalizării spaţiului Schengen” şi invita Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei, să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu.
La 13 iulie 2022, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spaţiul Schengen. Acesta a afirmat că România solicită Comisiei şi statelor membre să existe un echilibru între obligaţiile pe care România şi le asumă ca gestionar al celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene – 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene.
În ultima jumătate a anului 2022, discuţiile despre aderarea României la Schengen s-au intensificat, iar liderii ţărilor europene au continuat să susţină demersul României.
În august 2022, cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat convingerea că: ”Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase”.
În cadrul unei vizite oficiale la Bucureşti, şi preşedinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat că „Ungaria susţine aderarea la Zona Schengen a României şi România poate conta pe susţinerea Ungariei în acest sens”.
În ceea ce priveşte poziţia Olandei, premierul Mark Rutte a declarat că ţara sa ”nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen” şi a punctat importanţa rezultatelor mecanismelor de monitorizare şi de Cooperare şi Verificare, la 12 octombrie 2022, în cadrul unei vizite la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Nicolae Ciucă. Totuşi, la 20 octombrie, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei, anunţa eurodeputata olandeză Sophia in’T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.
La 18 octombrie 2022, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o nouă rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen, cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri. Eurodeputaţii au susţinut că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei.
În urma întrevederilor prim-ministrului Nicolae Ciucă, la Bruxelles, cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi apoi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 26 octombrie, premierul a trasat perspectivele pozitive privind aderarea la Schengen şi ridicarea MCV. Totodată, Nicolae Ciucă a evidenţiat că rezultatele ultimei evaluări tehnice finalizate la mijlocul lunii octombrie sunt „cât se poate de pozitive”.
În ceea ce priveşte MCV, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a purtat discuţii cu vicepreşedintele CE Vera Jourova şi comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders, legat de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile Justiţiei. Ministrul a subliniat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o la 27 octombrie cu europarlamentarii români, s-a convenit asupra unei acţiuni comune pentru îndeplinirea obiectivelor legate de ridicarea MCV şi aderarea la spaţiul Schengen.
Şeful Executivului, Nicolae Ciucă, a menţionat la 27 octombrie că, în prezent, sunt unele probleme care trebuie clarificate în relaţie bilaterală cu Olanda, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis o scrisoare omologului său din această ţară pentru o misiune suplimentară în privinţa Schengen.
La 2 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege asigură cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre ale spaţiului Schengen, conform prevederilor cuprinse în cele trei regulamente care formează noua bază legală europeană a SIS referitoare la returnare, frontiere şi cooperare.
La 11 noiembrie 2022, Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda a transmis membrilor Parlamentului Regatului Ţărilor de Jos o invitaţie la dialog în vederea susţinerii României în demersul de aderare la spaţiul Schengen. „(…) amânarea nejustificată a acordării dreptului de acces în Schengen prejudiciază atât cetăţenii români şi companiile româneşti, cărora le produc pierderi de timp şi resurse, cât şi fluiditatea circulaţiei mărfurilor pe piaţa unică europeană”, se arată în scrisoarea semnată de către deputatul Viorel Băltăreţu, preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos. Documentul mai argumentează că sunt afectate inclusiv schimburile comerciale româno-olandeze, în condiţiile în care România este un partener comercial de încredere pentru Olanda.
La 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la Spaţiul Schengen, salutând reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen.”Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.). Iar UE este pregătită să le primească”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. „Este momentul să spunem ‘Bine aţi venit’. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (…) Aşteptarea a fost prea mare” – a conchis oficialul european.
Cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană, a arătat că România a îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. România nu va mai fi monitorizată în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei a apreciat progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.
La 23 noiembrie, în timpul unei vizite oficiale în Croaţia, cancelarul austriac Karl Nehammer a dat asigurări că va susţine aderarea acestei ţări la spaţiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României şi Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranţii ilegali. Acesta a reafirmat că, dintre cei aproximativ 100.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria, circa 75.000 nu au fost înregistraţi în niciuna dintre ţările UE prin care au trecut înainte de a ajunge pe teritoriul austriac. Investigaţiile efectuate de autorităţile austriece au relevat că majoritatea acestor migranţi au trecut prin Bulgaria şi România, ţări aflate la frontiera externă a UE, a subliniat cancelarul austriac, potrivit agenţiei EFE.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a purtat discuţii despre aderarea României la Schengen, cu omologul suedez, Tobias Billstrom, în cadrul unei întrevederi desfăşurate la 30 noiembrie 2022, în marja Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO organizată la Bucureşti. Ministrul român a salutat susţinerea de către guvernul suedez a aderării ţării noastre, dar şi declaraţiile pozitive, din 28 noiembrie 2022, ale lui Ardalan Shekarabi, vice-preşedintele Comisiei de Justiţie din Parlamentul suedez şi membru al Parlamentului suedez din partea Partidului Social Democrat din Suedia, cu privire la aderarea României la Schengen.
Guvernul olandez a anunţat la 2 decembrie 2022 că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei, întrucât consideră că această ţară nu întruneşte condiţiile necesare. La şedinţa Guvernului olandez, s-a analizat posibila extindere a spaţiului Schengen inclusă pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie, analiză în urma căreia a hotărât să-şi dea acordul numai pentru admiterea României şi a Croaţiei.
La 6 decembrie 2022, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite.
Foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro