Celebrarea Reginei Maria la Palatul Mogoșoaia din județul Ilfov

​Regina Maria a României, una dintre cele mai proeminente și iubite personaje feminine din istoria României, a fost celebrată la Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia, județul Ilfov, sâmbătă 29 octombrie, la împlinirea a 147 de ani de la nașterea suveranei. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Ilfov (CJI), prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” şi Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Ilfov, având ca parteneri Primaria Buftea și Primăria Mogoșoaia.

Vizitatorii, printre care s-au aflat profesori și elevi ai școlilor din județul Ilfov, au putut afla informații despre personalitatea remarcabilă a Reginei Maria a României și despre viața celei care a inspirat prin naturalețe, simplitate și cultură desăvârșită. Suverana a fost un exemplu de dedicare față de patrie și față de familie. Presa din întreaga lume i-a acordat pagini întregi, ceea ce a făcut să devină una dintre personalităţile marcante ale istoriei româneşti.

La evenimentul organizat la Palatul Mogoșoaia au luat parte vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov Ștefan Rădulescu, prefectul județului Ilfov, Simona Neculae, subprefectul județului Ilfov, Andrei Scutelnicu, viceprimarul orașului Buftea, Alexandru Vaida, viceprimarul comunei Mogoșoaia, Cristina-Roxana Chihai, inspectorul general adjunct al ISJ Ilfov, prof. dr. Cristina Ghiță, precum și alte personalități din viața publică.

„Ne bucurăm, ca în fiecare an, să ne amintim ce a reprezentat Regina Maria pentru România și pentru poporul român. O personalitate de excepție, a fost iubită de oameni, i-a inspirat și le-a fost exemplu de curaj și determinare. Și-a lăsat amprenta puternică în cultura și tradițiile românești și a promovat valorile românești dincolo de granițe, în întreaga lume. Dragostea pentru țară a fost egală cu ființa sa. Regina Maria a iubit atât de mult poporul român încât i-a lăsat în dar inima sa, pentru totdeauna.” – Alexandrina Niță, directoarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov.

,,Fiind o personalitate marcantă a istoriei noastre, Regina Maria rămâne în sufletele românilor de pretutindeni pentru că a crezut în România modernă și unită, a întărit relația țării cu Occidentul și a dat dovadă de curaj în timpul războiului. De fapt, curajul său deosebit au făcut ca Regina Maria să fie cunoscută și drept ‘Regina Soldat’ sau ‘Mama răniților’. Pentru fiecare generație care vine, Regina Maria trebuie să rămână o filă de istorie și un exemplu de dedicare și de dragoste nemărginită pentru România.” – Ștefan Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov.

Evenimentul organizat la Mogoșoaia a cuprins o serie de activități culturale. Au fost depuse coșuri cu flori la monumentul Reginei Maria din fața Palatului Știrbey, au fost vizionate lucrările realizate în cadrul Simpozionului de Sculptură Monumentală, a avut loc vernisajul expoziției de sculptură, a fost vizionat filmul de scurt-metraj Regina Maria – „Portretul Iubirii”, a avut loc un moment teatral „Regina Maria”, în interpretarea actriței Manuela Hărăbor, și un moment liric cu soprana Arlinda Morava și actrița Claudia Motea.

Regina Maria a României – viața timpurie și căsătoria

Cu o personalitate puternică și o dragoste sinceră pentru poporul ei, Regina Maria a României a reușit să se facă cunoscută pe ea și țara sa în întreaga lume.

Prințesa Maria de Edinburgh s-a născut în 1875 în familia regală britanică. Tatăl ei a fost Prințul Alfred, duce de Edinburgh și mama ei, Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei. Copilăria ei timpurie și creșterea ei au fost un amestec de strictețe și libertate zgomotoasă, dar totuși i-a fost permis să socializeze și să se joace.

Când Maria a crescut și a devenit o domnișoară frumoasă, cu ochi albaștri și păr blond, a fost curtată de mai mulți burlaci regali. Unul dintre ei a fost tânărul Winston Churchill, iar altul, vărul ei de-al doilea rus, Marele Duce George Mikhailovitch. La acea vreme, Regele Carol I al României căuta „o mireasă potrivită pentru Prințul Moștenitor Ferdinand.

Cu toate acestea, motivată de ideea eliminării tensiunilor dintre Rusia și România (pentru a câștiga controlul asupra Basarabiei), mama Mariei a insistat să se întâlnească cu Ferdinand. Ei au fost prezentați unul altuia în timpul unei cine de gală și, la scurt timp, s-au logodit oficial.

Maria și Ferdinand s-au căsătorit pe 10 ianuarie 1893, la Castelul Sigmaringen. Ceremonia de nuntă a fost împărțită în 3 evenimente separate: cununia civilă, cea catolică (religia lui Ferdinand) și una anglicană. Maria și Ferdinand au petrecut câteva zile de lună de miere la Castelul Krauchenwies din Bavaria. De acolo, au plecat la țară și s-au oprit la Viena pentru a-l întâlni pe împăratul Franz Joseph. După ce au traversat Transilvania cu trenul, au ajuns noaptea la Predeal, unde Maria a fost primită cu căldură de poporul român, care tânjea după o monarhie ,,mai personală”.

Viața la Curte

La început, Maria a avut dificultăți în a trăi în România, mai ales din cauza personalității sale și pentru că nu-i plăcea austeritatea. Nici măcar căsătoria ei nu a fost foarte ușoară la început, deoarece Ferdinand nu i-a oferit niciun sprijin și având doar puține interese comune (flori și fotografie). Treptat, relația de cuplu a devenit bazată pe o prietenie cordial.

Maria i-a acordat lui Ferdinand respect, pentru că ea credea că i se cuvine ca bărbat și, mai târziu, ca rege, iar el a respectat-o ​​pentru că și-a dat seama că ea înțelege lumea mai bine decât el. Maria a devenit mama lui Carol la 9 luni după căsătorie. Pe parcursul vieții a născut 6 copii: Prințul Carol, Principesa Elisabeta, Principesa Maria, Prințul Nicolae, Prințesa Ileana și Prințul Mircea. Încă de la început, regele Carol și soția sa, regina Elisabeta, s-au amestecat în modul în care erau educați copiii, deoarece își considerau părinții prea mici pentru a-i crește corect.

În ciuda tuturor restricțiilor, personalitatea ei puternică a făcut-o să nu respecte regulile. Ea a continuat să călărească, deși aceasta nu a fost considerată o activitate potrivită pentru femei. Când Carol și-a restricționat călătoriile în afara României, Maria a participat la un bal, în Rusia (în 1896), împreună cu sora ei, Victoria Melita.

În ciuda refuzului ei de a respecta interdicțiile lui Carol, Maria a arătat un profund respect față de țară și față de români. La scurt timp după ce a venit în România, a învățat să vorbească limba și a urmat sfatul mamei sale să se îmbrace cu grijă și să arate respect față de ritualurile ortodoxe. După Revolta Țăranilor Români din 1907, ea a decis să se îmbrace în costum tradițional românesc, atât acasă, cât și în public, lansând un trend de modă în rândul tinerelor femei din clasa superioară.

Activitatea din timpul războaielor

Țarul Bulgariei a declarat război Greciei pe 29 iunie 1913. Câteva zile mai târziu, România a intrat în războiul balcanic, sprijinind Grecia. Acest război a fost agravat de o epidemie de holeră. Ajutată de dr. Ioan Cantacuzino și sora Pucci (asistentă la Crucea Roșie), Maria a călătorit între România și Bulgaria, mutându-se de la un spital la altul, aducând țigări, mâncare și alte conforturi pentru bărbați, și a stat lângă victimele holerei. Aceste evenimente au pregătit-o pentru experiențele ei viitoare din Marele Război, căpătând curaj să înfrunte totul.

La scurt timp după moartea regelui Carol, la 11 octombrie 1914, Maria și Ferdinand au fost aclamați ca rege și regină în Camera Deputaților. Maria și Bratianu l-au influențat pe Ferdinand să intre în Primul Război Mondial, favorizând alianța cu Tripla Înțelegere (Rusia, Franța, Marea Britanie), mai ales din cauza originilor ei.

În timpul războiului, Maria s-a alăturat Crucii Roșii Române și a lucrat zilnic în spitale. Deși în noiembrie 1916 fiul lor cel mic, principele Mircea, care fusese bolnav de febră tifoidă, a murit la Buftea, aceasta și-a continuat activitatea de asistentă în spitalele militare, mergând zilnic la gară, primind soldații răniți și transportându-i la spitale.

Încoronarea

După Război și după Conferința de Pace de la Paris din 1919 (când a susținut cauza României în fața Puterilor Antantei), ea a fost declarată eroină națională, fiind o personalitate în sine, și Regina României.

Viața de după război și vizita în Statele Unite

În anii ‘20, Maria și-a început cariera de publicist, exprimându-și părerile despre bărbați, căsătorie, modă, frumusețe și, mai în serios, drepturile femeii și viața și aspirațiile românilor. În 1925, ea a folosit cea de-a 50-a aniversare pentru a scrie un articol intitulat „Facing Fifty”.

În 1926, a plecat într-un turneu de 2 luni în Statele Unite, unde a fost tratată ca o vedetă. De asemenea, a fost primită la Casa Albă de președintele Calvin Coolidge și de soția acestuia, Grace. Înainte de acest turneu, în 1924, Maria a fost prima regină care a apărut pe coperta revistei Times. După această mare experiență, când s-a întors, viața ei s-a schimbat pe măsură ce soțul ei era pe moarte.

Văduvia și trecerea în neființă

După moartea lui Ferdinand, prințul Carol a început criza dinastică renunțând să-i succeadă tatălui său la tron. În ciuda tuturor cruzimilor pe care le făcuse fiul ei, Maria nu l-a putut abandona complet și nu și-a pierdut niciodată speranța că într-o zi se va schimba. În timp ce aștepta, Maria s-a ocupat de nepoții ei, de călărie, de grădinărit și de publicarea autobiografiei ei. Și-a petrecut restul vieții la Bran și la Balcic, unde și-a construit un palat și o mică capelă numită Stella Maris.

Această suferință i-a făcut foarte rău și în curând a murit (la 18 iulie 1938, la Sinaia). La decesul Reginei, Bucureștiul a ieșit îmbrăcat în mov, culoarea de doliu pe care o solicitase (și culoarea ei preferată în timpul vieții), iar pe tot parcursul căii ferate care o ducea la cimitirul de la Curtea de Argeș, țăranii au îngenuncheat în rugăciune.

Articol susținut de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov