A îi apăra pe internauți înseamnă a le da acces la informație liberă și diversificată

Parlamentul european se reunește pentru votul final asupra directivei privind drepturile de autor. Un text discutat cu ardoare de aproape trei ani și care trebuie în sfârșit să permită media și artiștilor să primească o parte din veniturile generate pe internet de producțiile lor.

Până în prezent, giganții internetului au beneficiat de cea mai mare parte a profitului. Miza este enormă pentru presă, pentru artiști, pentru democrație și cultură. Și ea se află în centrul unei incredibile bătălii purtate de marile platforme.

De câteva luni, amenințarea este transmisă pe toate rețelele sociale: dacă directiva europeană asupra drepturilor de autor ar fi adoptată, s-ar termină cu libertatea internetului.

Internauții nu ar mai avea acces la gratuitatea serviciilor. Creația, informația ar fi sufocate, lăsând loc cenzurii. Am pierde ceea ce a ajuns să ocupe un loc central în viețile noastre: un internet liber, de o bogăție nelimitată. O perspectiva terifiantă… O petiție cu un titlu cominatoriu, „Salvați internetul”, a fost reprodusă de zeci de mii de site-uri. Cine nu s-ar bate pentru o astfel de cauză?

Și totuși, trebuie să constatăm că toate aceste afirmații peremptorii fac parte dintr-una din cele mai intense campanii de dezinformare organizate vreodată.

Vor fi obligați de acum înainte internauții să plătească pentru a avea acces la internet și a face schimb de fișiere? Nu. Directiva o spune clar. Doar platformele care încasează venituri importante vor trebui să remunereze media, artiștii și autorii.

Vor fi ele aduse în pragul ruinei astfel încât nu vor mai putea opera? Nici vorbă: grație poziției lor ultra dominante, cele două platforme americane principale sifonează astăzi aproape 80% din veniturile generate de publicitate pe internet. Zeci de miliarde de dolari anual. A plăti câteva sute de milioane producătorilor de conținut nu va însemna o condamnare la moarte, așa cum nu ar face-o nici achitarea unui minim impozit în Europa. De altfel, asta fac toate companiile care distribuie conținut: plătesc celor care îl produc.

Alt fake news colportat de lobby-uri: directiva ar genera cenzură. Culmea non sensului, știind că mulți jurnaliști și-au dat viață luptând împotriva cenzurii.

Dacă vor dispărea de pe internet articole sau cântece, ar fi vorba doar de decizia marilor platforme. Astăzi ele amenință media și artiștii că o vor face. Și asta cu un singur scop: pentru că nu vor să îi plătească.

Această amenințare nu este doar o vorbă în vânt. În trecut, un mare motor de căutare a „dereferențiat” media unei țări europene care cereau să li se plătească ce li se cuvine. Acestea au sfârșit prin a capitula pentru a continua să existe pe internet. Mai recent, Wikipedia Italia s-a închis în ajunul unui vot din parlamentul european, în septembrie 2018, pentru a „arată” internauților cum ar fi lumea în urma adoptării directivei. Ciudată intimidare: Wikipedia nu este vizată de textul UE.

Statele UE se unesc tocmai pentru a evita astfel de scenarii. Va fi poate mai greu pentru giganții internetului să dereferențieze media a circa 500 de milioane de europeni. UE este o piață de care nu se pot lipsi.

Există un risc veritabil de cenzură: acela care s-ar naște dintr-o lume fără această directivă. O lume în care toate veniturile ar continua să fie încasate de platforme, privând încetul cu încetul media de orice mijloc de subzistență. Această lume există deja: zeci de ziare s-au închis. Iar democrația este în mod vizibil amenințată.

Da, internautul are nevoie de o presă pluralistă și liberă. Da, trebuie să fie protejat de fake news, de tentativele de instrumentalizare a opiniei publice, de propagandă statelor, de lobby-urile economice și de troli. Și da, are nevoie de o democrație vie. Dar pentru aceasta este nevoie de media independente și critice care să poate să trăiască din muncă lor. Adoptarea acestei directive este o chestiune de viață și de moarte pentru media și de supraviețuire pentru mulți artiști și autori.

În joc este inclusiv supraviețuirea unui internet bogat și diversificat, unde informația și cultura își găsesc din plin locul.

• Sammy Ketz este senior editor AFP pentru Orientul Mijlociu. Opinia autorului nu implică în mod necesar și poziția redacției.