Achiziții militare semnificative ale statelor NATO, între care și România. Ce este „NATO Drone Edge”. Deciziile de la summitul alianței

Aliații NATO au semnat marți, la Summitul de la Ankara, o serie de înțelegeri pentru noi achiziții militare în comun la care participă și România, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Unul dintre acorduri vizează formarea unei infrastructuri comune de achiziție de drone deja testate și verificate de către structurile NATO.

• Corespondentul HotNews la Ankara, Laurențiu Ungureanu, transmite principalele informaţii de la Summitul NATO din capitala Turciei.

Marketplace de drone

Liderii NATO au început să anunțe marți la summitul de la Ankara contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, pentru a demonstra că răspund apelurilor SUA de a aloca mai multe fonduri pentru apărarea Europei, scrie Reuters. De exemplu, aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacitățile lor de combatere a dronelor, conform secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Aflat la Ankara, ministrul Apărării, Radu Miruță, a detaliat achizițiile și înțelegerile semnate de România la summitul NATO din Turcia.

„Astăzi, o serie de țări membre NATO (între care și România- n.r.) și-au pus semnătura oficial pe un document în care au stabilit că este nevoie să se cumpere drone în comun și să existe soluții în comun. Am spus-o și o repet: Europa și NATO nu au nevoie de 27 de soluții sau, respectiv, de 32 de soluții diferite la aceeași problemă.

Flancul Estic are o serie de amenințări uniform distribuite, soluțiile trebuie să fie gândite pe întreg flancul Estic și pentru asta facem și demersuri diplomatice și militare, care încep să dea roade”, a declarat Radu Miruță.

El a spus că proiectul legat de drone se numește „NATO Drone Edge”, iar prin acesta „țările membre admit să facă în comun achiziții de drone”: „Va fi un fel de marketplace testat de NATO, cu soluții testate de NATO, din care țările vor putea cumpăra în comun produse coordonate la nivel NATO”.

Global Eye și pentru România, în zona Mării Negre

De asemenea, România și alte 10 state membre NATO au anunțat la acest summit lansarea unui program comun pentru achiziția aeronavelor de supraveghere și control Saab GlobalEye, care vor înlocui treptat actuala flotă de avioane-radar AWACS utilizată în Europa.

„A fost semnat încă un proiect pentru NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuiește celebrele aeronave AWACS, prin care se face supraveghere de la mare altitudine și se obțin astfel multe detalii necesare și de interes pentru țările care au făcut join la acest memorandum”, a spus Miruță.

Este vorba despre o achiziție în comun a acelor state aliate semnatare pentru avioane Saab GlobalEye, care vor constitui noul sistem aerian de avertizare și control (AWACS) al NATO. Decizia reprezintă un pas important în modernizarea capacităților NATO de supraveghere aeriană și de avertizare timpurie, prin înlocuirea unei părți din flota învechită de aeronave Boeing E-3 a Alianței.

Sistemul GlobalEye, a spus NATO, va asigura o supraveghere avansată în spațiul aerian, terestru și maritim, de pe o singură platformă.

Acesta va oferi capacități îmbunătățite de detectare și urmărire a amenințărilor complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Aeronava va consolida capacitatea NATO de cunoaștere a situației și va sprijini operațiunile.

Prețul final nu este încă stabilit, dar că acesta se va situa între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă.

Cei 11 aliați care participă la achiziția acestor avioane sunt Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, România și Suedia.

Întrebat cum va contribui România la această achiziție, Miruță a spus că acest detaliu „se va stabili între țările care au făcut join la acest program” și că pentru țara noastră va fi un beneficiu să poată „primi date de la aceste avioane care supraveghează zonele de interes”, inclusiv zona Mării Negre.

State NATO vor trimite capabilități anti-dronă în România

Ministrul Miruță a mai spus că unul din obiectivele României la summitul NATO este de a obține sprijin din partea unor aliați pentru apărarea antiaeriană.

„Se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flanc estic, să mute capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestiune pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026, dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta”, a spus Miruță.

„Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dar fiind un subiect sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat tot parcursul intern pentru a putea să vină cu capabilități suplimentare aici”, a spus Miruță.

El nu a răspuns concret ce echipamente au fost solicitate de către România, dar a dat totuși câteva detalii:

„Vă pot spune că am cerut echipamente, sunt aprobate la NATO, cu privire la detecții pentru joasă altitudine, cu privire la angajarea țintelor care vin la joasă altitudine, cu privire la supraveghere, dar concret, tehnic, vă dați seama că n-am avea nicio eficiență să spunem care sunt capabilitățile și caracteristicile tehnice inamicului care încearcă cum să ocolească astfel de lucruri”.