„Acum ei dețin controlul”. Temeri tot mai mari că Trump va duce războiul cu Iranul la următorul nivel: o intervenție terestră

Susținătorii lui Donald Trump, care au sprijinit promisiunea acestuia de a evita noi războaie în Orientul Mijlociu, se tem că atacurile Iranului asupra transportului maritim împing SUA spre o escaladare a conflictului – și poate chiar spre o intervenție militară terestră, scrie Politico marți.

Când forțele militare americane au început să lanseze rachete Tomahawk asupra Iranului, pe 28 februarie, mulți dintre aliații liderului de la Casa Albă sperau că va fi o operațiune rapidă și precisă, similară cu atacul de anul trecut asupra facilităților nucleare iraniene sau cu înlăturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, în îndrăznețul raid din ianuarie.

Deși îngrijorați, aceștia au fost liniștiți de convingerea că obiectivele deschise ale lui Trump îi ofereau flexibilitatea de a declara victoria oricând consideră el de cuviință.

Acum, la mai bine de două săptămâni de la începerea campaniei militare, unii dintre acești aliați cred că președintele american nu mai controlează cum sau când se va termina războiul.

Ei se tem că atacurile Iranului asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz, care au zguduit piețele mondiale de țiței și amenință cu o criză economică mai amplă, îl pun pe Trump într-o situație în care escaladarea conflictului – potențial chiar trimiterea de trupe americane pe teren – devine singura modalitate de a revendica în mod credibil victoria.

„Ei dețin acum cărțile”

„Este clar că tocmai am dat o lecție (Iranului) pe teren, dar, într-o mare măsură, ei (iranienii, n.r.) dețin acum cărțile”, a spus o persoană apropiată de Casa Albă, căreia i s-a acordat protecția anonimatului pentru a vorbi deschis despre război.

„Ei decid cât timp vom rămâne implicați – și de ei ține dacă vom trimite trupe pe teren. Și nu mi se pare că există o cale de ocolire a acestui lucru, dacă vrem să ne salvăm prestigiul”, a adăugat sursa.

Îngrijorarea unor aliați ai lui Trump este că asigurarea fluxului liber de petrol prin Strâmtoarea Ormuz ar putea necesita securizarea unor porțiuni din litoralul iranian, un pas care ar însemna aproape sigur trimiterea de trupe americane pe teritoriul iranian.

„Condițiile s-au schimbat”, a spus o a doua persoană familiarizată cu operațiunea SUA în Iran. „Căile de ieșire nu mai funcționează, deoarece Iranul conduce acțiunea asimetrică”, a precizat aceasta.

Această dinamică alimentează anxietatea în rândul aliaților președintelui american din cadrul mișcării „America First”, care se tem că acesta se îndreaptă spre genul de conflict fără sfârșit din Orientul Mijlociu împotriva căruia chiar el a protestat îndelung.

Având în vedere că Iranul este capabil să perturbe aprovizionarea globală cu petrol și să crească prețurile la benzină la pompă, unii republicani se tem că războiul ar putea deveni în curând o povară politică pentru Casa Albă, care se confruntă deja cu frustrarea alegătorilor legată de scumpirea traiului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului („midterms”).

Prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului, de la mai puțin de 70 de dolari pe baril la aproximativ 100 de dolari pe baril, în timp ce prețul mediu național al benzinei a urcat la 3,70 dolari, cu aproximativ 25% mai mult decât acum o lună, potrivit AAA.

„Pentru Casa Albă, singura zi ușoară a fost ieri”, a adăugat persoana familiarizată cu situația. Oficialii „trebuie să se teamă de o înrăutățirea a situației”, a mai spus această sursă.

Casa Albă invocă „planificarea detaliată”

Consilierii de la Casa Albă continuă să susțină că războiul nu doar decurge conform planului, ci este un „succes extraordinar”, atacurile cu rachete balistice iraniene scăzând cu 90%, iar atacurile cu drone cu 95%. Operațiunea militară, spun ei, va continua până când președintele Trump va decide că obiectivele sale au fost atinse.

„Datorită unui proces de planificare detaliat, întreaga administrație este și a fost pregătită pentru orice acțiune potențială întreprinsă de regimul terorist iranian”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.

„Președintele Trump știa foarte bine că Iranul va încerca să oprească libertatea de navigație și fluxul liber de energie, și a luat deja măsuri pentru a distruge peste 30 de nave de minare”, a adăugat ea.

„Președintele a precizat, de asemenea, că orice întreruperi în aprovizionarea cu energie sunt temporare și vor aduce beneficii masive țării noastre și economiei globale pe termen lung”, a mai spus reprezentanta Casei Albe.

Îngrijorările aliaților lui Trump au fost amplificate de trimiterea de către SUA a unor forțe suplimentare în regiune, inclusiv nava de asalt amfibie USS Tripoli, care transportă Unitatea Expediționară a Marinei nr. 31. Desfășurarea plasează aproximativ 2.000 de pușcași marini și aeronavele lor la suficientă distanță de lovire față de teatrele de luptă. Astfel, trupele americane vor deveni capabile să captureze porturi, să protejeze rutele maritime și să lanseze operațiuni terestre limitate.

În ultimele zile, Trump a oscilat în privința traiectoriei războiului, sugerând uneori că luptele s-ar putea încheia în curând, dar avertizând totodată că SUA sunt pregătite să escaladeze conflictul dacă Iranul continuă să vizeze transportul maritim în Strâmtoarea Ormuz.

Prețurile petrolului au scăzut sub 95 de dolari pe baril luni, după ce Trump a afirmat că va anunța în curând care sunt țările ce au acceptat să ajute la securizarea strâmtorii.

Casa Albă, îndemnată să nu se grăbească spre un război terestru

Unii dintre cei mai vocali aliați ai lui Trump din mișcarea „America First” îndeamnă Casa Albă să nu se grăbească spre un război terestru, argumentând că SUA mai au multiple modalități de a exercita presiune asupra Iranului fără a trimite trupe pe uscat. Totuși, aceștia recunosc că alternativele președintelui se restrâng cu fiecare pas suplimentar de escaladare pe care SUA îl fac.

Campania s-a concentrat până acum pe bombardamente aeriene și cu rachete care vizează facilitățile militare și liderii iranieni, o strategie menită să slăbească capacitatea Teheranului de a riposta, fără să fie angajate un număr mare de trupe americane.

Aliatul lui Trump, Jack Posobiec, care a apărut luni dimineață în emisiunea fostului strateg-șef al Casei Albe, Steve Bannon, a enumerat o serie de modalități prin care SUA ar putea încă să intensifice presiunea fără trupe terestre – prin oprirea petrolierelor, lansarea de atacuri cibernetice, vizarea activelor financiare iraniene și sprijinirea marinelor țărilor aliate, precum cea a Israelului.

„Acest lucru crește, de asemenea, nivelul de escaladare, dar nu necesită neapărat trupe terestre”, a spus Posobiec.

„Există oameni care se agită profund și serios… pentru ca președintele să trimită trupe terestre, deoarece își dau seama că, odată ce a făcut acest lucru, misiunea se va extinde atât de mult încât ar putea exploda într-un război pe scară largă, iar ei își doresc profund acest lucru”, a adăugat Posobiec.

Strategia Teheranului

Strategia Iranului s-a concentrat pe Strâmtoarea Ormuz, ruta îngustă prin care sunt transportate aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol.

Având în vedere loviturile puternice suferite de forțele sale convenționale, Teheranul a recurs la o tactică de care planificatorii militari se temeau de mult timp, amenințând transportul comercial prin unul dintre cele mai critice puncte de strangulare energetică din lume.

Unii aliați ai lui Trump spun că amploarea loviturilor inițiale ale SUA – care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu zeci de comandanți de rang înalt și membri ai familiei sale – ar putea face mai dificilă căderea regimului.

Temeri privind radicalizarea și mai puternică a Iranului

„Ai ucis un om, următorul la rând este și mai radical. I-ai ucis tatăl și soția”, a spus o a treia persoană apropiată de Casa Albă, referindu-se la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, fiul defunctului lider. „Crezi că va fi mai – sau mai puțin – rezonabil?”, s-a întrebat această persoană.

Sursa a adăugat că trimiterea de trupe pe teren nu este „instinctul” lui Trump – și a sugerat că acest lucru ar scădea ratingul de aprobare al lui Trump la nivelul fostului președinte Richard Nixon după scandalul Watergate.

Ratingul de aprobare al lui Trump se situează în jurul valorii de 40%, în scădere de la peste 50% la începutul mandatului său; ratingul de aprobare al lui Nixon când a demisionat era de aproximativ 25%.

Trump „a mai văzut povestea asta”, a spus persoana respectivă, „și cred că știe cum se va desfășura din punct de vedere politic.”

Trupe americane la sol în Iran? Ce cred americanii

„Nu ne interesează un conflict de lungă durată”, a declarat vicepreședintele JD Vance în iunie 2025, la câteva ore după ce Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra facilităților nucleare iraniene. Apoi el a adăugat: „Nu ne interesează să trimitem trupe terestre”.

Administrația republicană are astăzi o altă poziție, refuzând să excludă această posibilitate la mai bine de două săptămâni de la declanșarea războiului mai amplu împotriva Iranului, notează CNN.

Donald Trump nu mai minimalizează ideea așa cum o făcea odată, iar motivele strategice care indică faptul că intervenția lasol ar putea fi o opțiune viabilă sunt din ce în ce mai numeroase.

Dacă Trump ar merge în această direcție, ar fi atât un semn că acest război a luat o turnură pe care el nu părea să o anticipeze, cât și că a devenit un risc politic uriaș.

Sondajele realizate după primele lovituri împotriva Iranului de luna trecută sugerează că ideea trupelor terestre este complet inacceptabilă pentru americani în general – și chiar greu de vândut bazei Partidului Republican.

Și, deși istoria recentă sugerează că baza formațiunii republicane ar putea accepta ideea, cel puțin într-o oarecare măsură, Trump își forțează norocul chiar și cu acești susținători, remarcă postul american de televiziune.

Dar par să existe din ce în ce mai multe motive pentru care cel puțin o mică parte a forțelor terestre americne ar putea fi desfășurate pe teritoriul iranian — fie că este vorba de confiscarea materialelor nucleare ale Iranului; de preluarea controlului asupra insulei Kharg, importantă din punct de vedere strategic și vizată recent de atacuri; sau de ocuparea teritoriului din jurul Strâmtorii Ormuz pentru reluarea trecerii navelor care transportă petrol.

De asemenea, capturarea stocului de uraniu puternic îmbogățit, despre care se crede că se află adânc sub pământ, ar necesita o prezență semnificativă a trupelor, mult peste amprenta operațiunilor speciale.

Trump a devenit iritat de întrebările privind această posibilitate în ultimele zile, dar a clarificat că este o opțiune pe care și-o rezervă, spre deosebire de acum nouă luni, când a descris situația pentru New York Post drept una de tipul „probabil nu avem nevoie de ele” sau „dacă ar fi necesare”.

Poporul american pare cu siguranță să spere că trupele terestre nu vor fi necesare.

Un sondaj CNN realizat la scurt timp după începerea războiului a arătat că americanii se opuneau trimiterii trupelor terestre cu o marjă de 5 la 1, 60% față de 12%.

În mod similar, un sondaj ulterior al Universității Quinnipiac a indicat o marjă de aproape 4 la 1 în rândul alegătorilor înregistrați: 74% față de 20%.

În ambele sondaje, chiar și republicanii – care în ultimele luni au revenit la atitudinile lor mai belicoase de la începutul secolului XXI – s-au opus ideii cu o marjă de două cifre.

Doar 27% dintre republicani au susținut ideea trimiterii de trupe la sol în sondajul CNN; doar 37% dintre alegătorii înregistrați ai Partidului Republican au făcut-o în sondajul Quinnipiac.

Dar este, de asemenea, destul de clar că sprijinul Partidului Republican pentru războiul lui Trump împotriva Iranului, așa cum există el, este larg, dar superficial.

Sondajul CNN a indicat că 77% dintre republicani au susținut atacurile inițiale, dar doar 37% au făcut-o „cu tărie”.

Astfel, în mod notabil, unii republicani din Congres par să-l avertizeze preventiv pe Trump să nu trimită trupe terestre.

Senatorul Rick Scott din Florida a insistat săptămâna trecută că Trump „nu are niciun interes în trupe terestre”. Tim Burchett, membru al Camerei Reprezentanților, din Tennessee, a declarat, de asemenea, că Trump știa că nu există „apetit” pentru așa ceva. Alții, precum Nancy Mace, din Carolina de Sud (membră a Camerei Reprezentanților) și senatorul Josh Hawley din Missouri, l-au îndemnat pe Trump să aleagă o altă direcție.

Iar senatorul John Kennedy din Louisiana, ca de obicei, a oferit un răspuns pitoresc, declarând pentru Fox News pe 8 martie că „dacă trimite trupe, zgomotul pe care îl veți auzi va fi al meu, căzând cu fața în jos, pentru că am leșinat”.

Acești republicani se tem probabil de implicațiile pe termen lung ale unei astfel de mișcări la fel de mult cât s-au temut de reacția inițială a publicului american. Trupele pe teren, la urma urmei, ar crește probabilitatea unor pierderi mult mai mari în rândul soldaților americani.