Sari direct la conținut

Afganistan: 5 momente cheie pentru Biden de la anunțarea retragerii care au dus la scăderea popularității

HotNews.ro
Joe Biden la ceremonia de repatriere a soldatilor morti pe aeroportul din Kabul (captura de ecran, The New York Post) , Foto: Hotnews
Joe Biden la ceremonia de repatriere a soldatilor morti pe aeroportul din Kabul (captura de ecran, The New York Post) , Foto: Hotnews

De când a fixat data retragerii finale din Afganistan într-o atmosferă de relativ consens, până la coborârea în iad a unei evacuări criticate din toate părțile, Joe Biden și-a asumat întotdeauna decizia. AFP analizeză cele cinci momente cheie care au definit această perioadă.

Decizia de retragere

„A sosit momentul să punem capăt celui mai lung război din America”: când președintele Statelor Unite confirma retragerea trupelor la mijlocul lunii aprilie, alegerea sa nu a surprins.

Joe Biden susține de mult oboseala americanilor legată de „războaie nesfârșite”. Și, de fapt, opinia publică aprobă retragerea.

Dintr-o dată, nicio opoziție reală, în primăvară, în cadrul clasei politice.

Mai ales că președintele democrat a confirmat decizia inițială luată de predecesorul său Donald Trump, care a încheiat în februarie 2020 un acord istoric cu talibanii care prevede retragerea totală a forțelor străine din Afganistan la 1 mai 2021.

„Părăsirea Afganistanului este un lucru magnific și pozitiv”, chiar se bucură fostul președinte republican, limitându-se la criticarea întârzierii.

Termenul este într-adevăr respins de Joe Biden la 11 septembrie, pentru a împlini 20 de ani de la atentatele din septembrie 2001, apoi stabiliște retragerea pentru 31 august.

Criticile câtorva neoconservatori și ale anumitor cadre militare rămân în mare parte neseminificative.

Prăbușirea guvernului afgan

Imediat, talibanii au lansat ofensiva și au avansat. Dar Washingtonul continuă să se țină de planul retragerii.

Evacuarea afganilor care lucrau pentru guvernul SUA, amenințați cu represalii din partea talibanilor, începe foarte încet, provocând atacuri mai virulente ale oficialilor aleși împotriva guvernului Biden.

Abia la începutul lunii august, acesta din urmă părea să realizeze că rebelii islamiști înlăturați de la putere de armata americană în urmă cu douăzeci de ani vor recâștiga puterea. Orașele cheie cad adesea fără lupte, președintele pro-occidental Ashraf Ghani fuge în străinătate. Pe 15 august, talibanii se află la Kabul.

Joe Biden, surprins în reședința stațiunii președinților americani, recunoaște că nu „a prevăzut” viteza prăbușirii unei armate afgane formată, echipată și finanțată de Washington.

Totuși, rapoartele de informații care avertizau despre slăbiciunea și corupția forțelor guvernamentale erau abundente.

Salvează cine poate

Evacuările străinilor și afganilor „expuși riscului” sunt organizate în caz de dezastru, sub formă de salvare generală.

Toată puterea și logistica armatei americane sunt mobilizate, într-un gigantic transport aerian pentru care Joe Biden redistribuie 6.000 de soldați pe aeroportul din Kabul.

În 16 zile, alături de aliații Statelor Unite, 123.000 de persoane au fost evacuate.

„Doar Statele Unite ar putea organiza și implementa o misiune de această amploare și complexitate”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken.

Dar detractorii lui Joe Biden, din ce în ce mai numeroși pe această temă, inclusiv printre aliații occidentali, cred că evacuările ar fi trebuit să fie efectuate sau cel puțin pregătite din timp.

Atacul de la aeroport

Aceste condiții haotice îi expun pe soldații americani, într-un context de securitate pe care nu-l mai controlează.

Avertismentul lui Joe Biden cu privire la amenințarea „în creștere” a unui atac al grupului jihadist Statul Islamic (IS) de pe aeroportul din Kabul nu va fi suficient pentru a evita ceea ce este mai rău: două zile mai târziu, pe 26 august, un atac sinucigaș ucide mai mult de o sută de persoane, inclusiv 13 soldați americani.

Opoziția republicană îl acuză pe președintele american că are „sânge pe mâini”.

Democratul apără încă o dată retragerea.

El se apără afirmând că acordul la care a ajuns predecesorul său i-a legat mâinile: dacă soldații americani ar fi rămas, talibanii i-ar fi atacat.

Și unii apropiați ai pușcașilor marini căzuți din Kabul deplâng, în The Washington Post, o întâlnire nu foarte călduroasă cu Joe Biden – unul dintre ei raportează că a petrecut mai mult timp vorbind despre propriul său fiu Beau, fost luptător răpus de cancer și un altul evocând cuvinte prezidențiale „superficiale”.

O retragere finală anunțată de un general

În cele din urmă, Joe Biden, a cărui popularitate s-a prăbușit în sondaje, va fi luptat să comunice de-a lungul acestei crize.

La fiecare discurs sau declarație, comandantul-șef în vârstă de 78 de ani se protejează aparent în spatele recomandărilor personalului său.

O imagine rezumă această situație: la fel ca în toate anunțurile sensibile din ultimele două săptămâni, un soldat, generalul Kenneth McKenzie, a confirmat luni plecarea ultimului soldat american – și sfârșitul a 20 de ani de război.

Vor trece încă 24 de ore ca lumea să audă acest lucru de la cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite.

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro