AI în bucătărie: cel rău, cel bun și cel criminal. Crește numărul oamenilor care s-au îmbolnăvit pentru că folosesc „rețete slop”, dar AI nu poate să deosebească ciupercile otrăvitoare de cele comestibile / Unde te ajută AI enorm la gătit

Pentru că, de cinci ani, trimit un newsletter săptămânal de planificare a meselor, caut constant rețete noi, le testez și le adaptez. Chiar și înainte să scriu Meal planning de care te poți ține, făceam asta mai tot timpul pentru că îmi place să gătesc și să învăț tehnici noi.

Utilizam Pinterest. Până când…

Mulți ani, o sursă importantă de inspirație pentru mine a fost Pinterest, o rețea socială în care poți salva și organiza conținutul care te interesează, dar poți și vedea ce mai salvează alții. Era un loc plin de idei și de poze frumoase și mereu găseam ceva de făcut. 

Până acum doi-trei ani când s-a întâmplat ceva straniu. Paginile s-au umplut de fotografii care îți strepezeau dinții: legume care păreau mai degrabă pictate, fripturi în culori și texturi suprarealiste, deserturi din coșmaruri. Erau făcute cu Inteligența Artificială. 

Erau primele zile ale AI-ului vizual și apăruseră site-urile cu AI slop, conținut fără sens, generat de LLM-uri. Simțeai că nu este nici o supervizare umană.

Când mergeai pe link, era mai rău: toate rețetele erau generice și păreau – că erau – scrise de cineva care nu pusese mâna pe o tigaie în viața sa. Sau indicațiile din rețetă nu se potriveau deloc cu fotografia: îți spunea cât stă la cuptor o tavă de prăjituri, dar în poză erau brioșe. 

Acest amestec aparent atractiv, dar în realitate imposibil de folosit fără a avea bătăi de cap, insatisfacții sau chiar riscuri este cunoscut drept conținut slop. 

AI slop = bani pierduți

Problema cu acest slop este că, dacă nu știi să gătești prea bine sau nu ai mai făcut o tehnică anume, cel mai probabil îți vei pierde timpul și ingredientele. Și nu e vorba doar despre banii dați pe ele. Este vorba că, în ciuda banilor și „indicațiilor”, nu vei obține ceva comestibil. 

Iar pentru oamenii la început de drum în bucătărie poate să fie demoralizant și să-i facă să nu mai încerce a doua oară. 

Între timp, pozele au devenit mai bune – că a avansat AI-ul sau și-au dat seama că mai bine cumpără poze din baze de date.  Dar rețetele generate artificial au rămas la fel de proaste. 

Sunt scrise ca un manual de utilizare a unei bormașini, nu conțin nimic despre experiența umană de a găti. 

Întrebări la care AI nu poate răspunde 

Tehnic, poate că unele sunt corecte: toacă ceapa, încinge uleiul, pune sosul de roșii etc. Dar gătitul este o experiență multisenzorială și avem nevoie de astfel de indicații pentru a găti bine. 

Cum trebuie să miroasă usturoiul când e călit? Cât de acid trebuie să fie sosul de roșii ca să știi că e gătit? Cum trebuie să reacționeze o bucată de vită când o apeși ca să știi cât de făcută e? 

Cum se simte la mână textura unui aluat bine frământat? Ce e diferit când gătești într-o tigaie de inox față de una antiaderentă? Când te oprești din bătut frișca să nu devină unt? 

Cum știi ce lipsește dintr-o supă când o guști? Cum afli ce înseamnă „sare după gust”? Sau „făină cât cuprinde”? AI nu poate răspunde la întrebările astea și nu poate să transmită astfel de cunoaștere pentru că n-a gustat în viața lui un colț de pâine cu unt. Poate să simuleze cunoașterea, dar asta nu e suficient când înveți să gătești.

Soluția, evidentă, este să încercăm rețete doar de pe site-uri și bloguri cu istorie și bună reputație.

Exemplu de ce nu poate face AI: să deosebească ciupercile

AI nu poate să facă multe, dar ce știm cu certitudine e că nu poate să deosebească ciupercile otrăvitoare de cele comestibile. Problema aceasta a devenit atât de mare încât oamenii de știință analizează impactul aplicațiilor de acest tip asupra sănătății publice. 

Chiar și cele mai performante, spune un studiu de anul acesta publicat în revista științifică Nature, dau erori în 15% din cazuri. 

Departamentul de sănătate publică din California a raportat aproape 50 de cazuri de îmbolnăvire severă (decese sau transplant de ficat) numai între ianuarie și mai 2026. Cum spune vorba din bătrâni, orice ciupercă e comestibilă o dată, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne riscăm viața în baza unui instrument de cunoaștere precar. 

Nici aplicațiile, nici grupurile de Facebook, nu pot înlocui experiența unui culegător de ciuperci experimentat, care le poate mirosi, atinge și observa mediul în care au crescut.

Dar există și o parte bună.

Ce face AI bine

Dacă știi să gătești – știi să faci o supă, o omletă, o friptură și o prăjitură, măcar -, dar nu ai prea multă inspirație, AI poate fi un sous-chef competent. Uite cum:

1. Pentru a reduce risipa alimentară

Dacă îi dai câteva ingrediente pe care le ai în frigider/casă și îi spui: “Spune-mi ce pot să gătesc cu 2 vinete, 1 roșie, un ardei gras, 200g telemea și un ou.” și adaugi, dacă e cazul: “Pot să merg la magazin să mai iau câteva ingrediente, dar aș vrea să le folosesc pe acestea înainte să se strice, așa că sugerează și rețete cu alte ingrediente pe lângă acestea” o să primești răspunsuri practice precum:

1. Vinete coapte cu telemea, roșie și ardei, 2. Musaca rapidă de vinete cu telemea, 3. Shakshuka cu vinete, ardei și telemea (ChatGPT)

1. Vinete la cuptor cu roșii, ardei și telemea (gratinate), 2. Chiftele (tortițe) de vinete cu telemea, pane în ou, 3. Salată de vinete (tip „icre”) cu ardei copt, roșie și telemea (Claude)

Chiar dacă Claude nu știe să conjuge verbul a coace (mi-a zis “cocți” în loc de “coci”), ideile sunt bune, ușor de făcut și își îndeplinesc scopul.

2. Pentru a reduce cheltuielile

Cel mai rapid mod de a reduce bugetul săptămânal de mâncare e să gătești din ce ai deja în casă. Eu țin de mulți ani un inventar cu ce există în cămară, frigider și congelator și asta mă ajută să nu cumpăr dubluri, să nu uit ce am și să integrez în meniul săptămânal măcar o parte dintre ingredientele existente. 

Îți recomand să faci la fel, îți va lua 1-2 ore într-un weekend și apoi vei putea construi pe acest inventar foarte multe feluri noi și, mai ales, multe economii. 

Dacă îl ții într-un format digital – Google sheet, Note sau alt program de scriere – îl poți încărca în serviciul de AI pe care îl folosești și să-i dai temă de gândire. De exemplu, poți să îi spui: “Am în cămară și în frigider aceste ingrediente. Poți să-mi sugerezi 3 feluri de mâncare pe care le pot face săptămâna asta fără să mai cumpăr ceva? Nu trebuie să folosim tot ce e pe listă.”

Atât ChatGPT cât și Claude îți vor oferi rețete foarte simple și practice. ChatGPT va și argumenta sugestiile pe care le face (mi-a spus că a prioritizat ingredientele mai perisabile, precum carnea și fructele de mare) și pare să raționalizeze cu mai mult accent pe gust. Claude este mai simplu în gândire din această perspectivă, dar nu e nimic greșit tehnic în rețetele oferite.

3. Pentru calcularea valorii nutriționale 

Dacă nu te interesează câte calorii sau proteine sunt în ce mănânci, e perfect ok (și poate fi semnul unei relații sănătoase cu mâncarea). 

Dar, dacă ai indicații medicale (boli metabolice sau neurologice), ești sportiv de performanță, ești în tratament cu agoniști GLP-1 (Ozempic/Mounjaro/Wegovy) sau ții o dietă sub supraveghere medicală, AI este un instrument bun pentru a calcula încărcarea nutrițională a mâncării pe care o gătești. 

Și dacă îi dai limitele zilnice pe care trebuie sau nu trebuie să le atingi (număr maxim/minim de glucide, proteine, fibre sau calorii), poate să fie un bun partener de proces. Îi spui ce plănuiești să mănânci în ziua respectivă, îi dai și rețetele și cantitățile și îți spune unde trebuie să adaptezi. 

Atenție, însă: ar fi bine să faci prompturile împreună cu nutriționistul care te supraveghează și, cel puțin o vreme, să îți valideze soluțiile oferite de AI. 

Dacă pentru un om sănătos care e la o dietă oarecare e loc de erori, pentru cineva cu o afecțiune metabolică riscurile sunt prea mari să îți bazezi toate deciziile pe AI.

4. Pentru planificarea meselor

În funcție de câtă energie pui în prompt, AI îți poate face planuri de mese, liste de cumpărături (cu buget atașat) și planificări ale gătitului foarte pe gustul tău. 

Trebuie să-i specifici: pentru câte persoane e meniul, ce alergii/intoleranțe/preferințe personale trebuie luate în considerare, ce buget orientativ ai, ce obiceiuri are familia (mănâncă a doua oară din același fel?, de exemplu), când ai timp să gătești și să faci cumpărăturile, ce aparatură există în casă (cuptor, oală cu presiune, airfryer, slow cooker, grătar etc), câte persoane gătesc, ce ai deja în casă și vrei să termini, pentru ce anotimp e meniul sau ce restricții de temperatură ai (dacă e o săptămână cu 40 °C în fiecare zi, spune-i că vrei să nu folosești cuptorul), dacă pentru copii vrei un meniu diferit.

Ajutor la supermarket

AI te  poate ajuta la supermarket: Claude știe să extragă prețurile din catalogul curent fără îi dai link, de câte ori comanzi delivery, dacă vrei idei pentru ce rămâne. 

Odată ce are aceste informații, îți poate da o propunere de meniu destul de personalizată, pe care o mai poți apoi adapta. 

Așadar, e AI bun sau rău în bucătărie?

Ca orice instrument, este atât de bun pe cât știi să îl folosești. Da, recomand oricui să stea departe de rețete inventate de un LLM, de slop.

Dar asta nu înseamnă că nu poate, în alte aspecte ale bucătăritului, să fie un ajutor sau măcar un punct de pornire către o relație mai bună cu gătitul. Ce e important e știm ce să îi cerem și să verificăm ce ne-a dat, ca răspuns.