Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR

Mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord blochează de luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților Codul urbanismului, un proiect care va reuni legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație. 

Proiectul Codului urbanismului a ajuns la Camera Deputaților în iunie 2023, iar de atunci au tot fost discuții și s-au aprobat în comisii sute de amendamente.

Din 10 noiembrie 2025, însă nu a mai fost pus pe ordinea de zi a ședințelor Comisiei pentru Administrație Publică, comisia care face raportul final pentru a putea intra la votul final în plen. 

Temele la care politicienii nu s-au pus de acord

Asta pentru că grupurile politice nu au căzut de acord în patru privințe, a declarat, pentru HotNews, Radu Mihaiu (USR), unul dintre vicepreședinții Comisiei. Acestea sunt: 

• construcțiile pe plajă, 
• construcțiile pe spații verzi, 
• o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei, 
• chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism. 

„Momentan, aș putea să spun că suntem într-un blocaj”, spune Mihaiu. 

Legea spațiilor verzi, scoasă din discuții 

În ceea ce privește spațiile verzi, concluzia este că problema va fi tranșată într-o lege specială, însă forma legii nu a fost stabilită, spune Mihaiu. 

În ultimii ani, a fost o presiune uriașă pentru modificarea legii, astfel încât să se poată construi pe spațiile verzi proprietate privată, iar dezvoltatorii imobiliari să amenajeze cât mai puțin spațiu verde atunci când construiesc cartiere noi de locuințe. 

Ultima încercare a fost în iunie 2023, când parlamentarii PSD și PNL au depus mai multe amendamente la Legea spațiilor verzi, care permiteau betonarea acestora. În urma presiunii publice, au renunțat și a rămas ca situația spațiilor verzi să fie discutată la Codul Urbanismului. 

Lege specială și pentru plaje

Legat de construcțiile pe plajă și aici, concluzia a fost să se facă o lege specială. Propunerea era ca pe plajă să nu se poată construi fără documentație de urbanism și fără avizul Mediului, dar grupurile politice nu au căzut de acord. 

„În acest moment majoritatea plajelor de pe litoralul românesc nu au documentație de urbanism. În lipsa unei documentații de urbanism, noi susținem că nu ar trebui să se poată construi, sunt însă alți parlamentari care susțin că ar trebui o derogare pentru că altfel se pierde la turism”, a explicat Radu Mihaiu. 

Construcții pe plajă pot să însemne „beach bar-uri”, dar și blocuri sau alt tip de imobile. 

Contre pe referendumul inițiat de Nicușor Dan

A treia temă unde nu s-a ajuns la consens este legată de partea de urbanism din referendumul pe care Nicușor Dan l-a organizat în 2024 în mandatul său de primar, si anume, ca toate documentațiile de urbanism și autorizațiile de construire să fie aprobate de Primăria Capitalei și această activitate să fie luată de la Sectoare. 

Acum, PUZ-urile și autorizațiile de construire din zonele protejate sunt emise de Primăria Capitalei, iar PUD-urile și autorizațiile de construire din afara centrului, de Sectoare. 

„Referendumul ar trebui să fie reflectat în Codul urbanismului. La modul declarativ toată lumea este de acord. La modul pragmatic, unele dintre cerințele de implementare par să ducă spre ideea că partidele nu își doresc cu adevărat să fie implementat. Adică se creează o birocrație halucinantă și inutilă, dacă ar fi să respectăm propunerile PSD. Ei nu pot spune că nu respectă referendumul, dar încearcă să tergiverseze și încearcă să oprească implementarea acestui referendum pe motive procedurale”, a explicat Mihaiu. 

HotNews l-a contactat pe Alin Chirilă (PSD), vicepreședinte în Comisia de Administrație Publică din Camera Deputaților, pentru un punct de vedere, însă, până la publicarea articolului, acesta nu a răspuns solicitărilor. 

Deputatului USR susține că parlamentarii PSD au venit cu mai multe variante, care însă sunt greu de aplicat. 

„Ar vrea ca autorizațiile de construire să fie semnate și de către primarul de Sector, și de către arhitectul șef de sector, și de către primarul general și arhitectul șef al Bucureștiului. O altă variantă a fost să se formeze un fel de consiliu al arhitectilor șefi de Sectoare care să avizeze autorizațiile de construire la Sectoare. O altă variantă a fost ca primăriile de Sector să emită certificatele de urbanism și Primăria generală să semneze autorizația de construire. Varianta simplă, în care departamentele de urbanism trec la Primăria generală și primarul general semnează autorizațiile de construire, pur și simplu nu a fost agreată în acest moment”, a declarat Mihaiu. 

Riscăm să pierdem peste 1 miliard de euro

Codul urbanismului trebuie aprobat până la vară, pentru ca România să nu piardă peste 1 miliard de euro, fonduri din PNRR. 

Termenul final al PNRR este 31 august 2026, dar în iulie și august este vacanță parlamentară, astfel că el poate fi adoptat cel târziu în iunie. 

„Autorizațiile vor merge la Primăria Capitalei”

Claudiu Florin Roman (PNL), președintele Comisiei pentru Administrație publică și amenajarea teritoriului, din Camera Deputaților, spune că Codul urbanismului nu este blocat în Parlament, dar recunoaște că sunt discuții pe anumite teme. 

„Codul urbanismului a fost discutat până în luna decembrie, au rămas în discuție patru amendamente pentru care, la momentul respectiv, Ministerul Dezvoltării ne-a cerut răgaz că discută cu Administrația Prezidențială, fiind legate de PUZ, PUD și finanțarea Bucureștiului. Deci nu există niciun blocaj la nivelul Parlamentului. Eu i-am spus domnului ministru că acum, după buget, indiferent că dânșii cad sau nu de acord pe ce discută, eu voi pune pe ordinea de zi Codul urbanismului, ca să-l finalizez, fiindcă este obligație la Comisie. Este jalon pe PNRR care are termen de implementare vara acestui an”, a declarat Roman pentru HotNews.ro. 

Acesta confirmă că spațiile verzi și plajele nu vor mai fi prinse în Codul urbanismului, iar autorizațiile vor merge la Primăria Capitalei. 

Comisia de Administrație este comisie de raport, iar de aici Codul urbanismului poate merge în plen, pentru votul final. 

HotNews a încercat să-l contacteze și pe ministrul Dezvoltării, Cseke Attila pentru un punct de vedere, dar acesta nu a răspuns până la publicarea articolului. 

Îngrijorările societății civile

Grupul Floreasca Civică format din cetățeni care locuiesc în cartierul Floreasca, care luptă de ani de zile împotriva construcțiilor pe spațiile verzi dintre blocuri și din parcuri, a urmărit ce se întâmplă cu Codul urbanismului în cadrul proiectului “Legi pentru spații verzi”, finanțat de Fundația Comunitară București prin Platforma de Mediu.

Ei s-au întâlnit cu parlamentarii, au participat la lucrările Comisiei de administrație, au organizat o dezbatere și au trimis o scrisoare deschisă parlamentarilor, să renunțe la amendamentele care, dacă vor fi adoptate, vor permite distrugerea spațiilor verzi. 

O parte din aceste amendamente au fost respinse la votul în Comisie, însă cetățenii se tem că vor fi puse din nou pe ordinea de zi și ar putea fi adoptate în condițiile în care lucrurile sunt tergiversate atât de mult. 

„Cele mai multe amendamente toxice discutate au căzut la vot în Comisia de administrație, dar asta nu înseamna cu nu vor putea fi puse din nou pe tapet. În plus se pare ca partidele din coaliție nu reușesc să se pună de acord asupra unor chestiuni pe care noi le considerăm extrem de importante: spațiile verzi, referendumul pentru București, plajele și contenciosul (posibilitatea de a contesta în instanță certificatele de urbanism, planurile urbanistice, autorizațiile de construire)”, a declarat pentru HotNews Cristina Vanea, membru al grupului civic. 

Ea atrage atenția și asupra faptului că actuala Lege a lăsat o portiță care poate fi interpretată în favoarea betonării spațiilor verzi încadrate la categoria „curți-construcții”, aproape tot Bucureștiul având această încadrare la cartea funciară, iar amânarea discuțiilor legate de spații verzi în Codul urbanismului întreține această situație. 

Fundația Eco Civica, care luptă de peste 30 de ani pentru protejarea spațiilor verzi, atacând în instanță zeci de proiecte imobiliare care nu respectau legea, spune că parlamentarii nu au clarificat în Codul urbanismului, deși au avut ocazia să o facă, mai multe situații absurde, care avantajează dezvoltatorii imobiliari, în defavoarea interesului public. 

Un exemplu este durata autorizației de construire, spune Dan Trifu, președintele ONG-ului. Acesta spune că s-a ajuns ca o autorizație de construire să fie valabilă și 11 ani, deși pe teren nu s-a construit nimic în această perioadă, iar între timp, reglementările urbanistice s-au schimbat de mai multe ori. 

„Noi am fost la dezbateri și am cerut foarte clar ca documentațiile de urbanism să fie transparente, să stabilim niște termene clare de valabilitate ale acestor documentații, nu să fie lăsate iarăși, fără termene de valabilitate. Autorizațiile de construire să se încadreze în anumite perioade, în care se poate edifica construcția, pentru că, așa cum am spus, am întâlnit și perioade de 11 ani în care autorizația a fost emisă”, a explicat Dan Trifu pentru HotNews. 

ONG-ul mai cere ca în condițiile în care nu ai construit nimic pe teren, iar reglementările urbanistice s-au modificat, dezvoltatorii să fie obligați să respecte noile reglementări. 

„Sunt niște probleme de care ne lovim frecvent și de care acești dezvoltatori imobiliari profită la maxim și nu sunt corectate în totalitate în Codul urbanismului”, a explicat Dan Trifu. 

O altă observație este legată de panoul de informare, cu ce se construiește pe teren, pe care dezvoltatorii au obligația să-l pună când încep lucrările. 

„Un lucru extrem de important pe care vrem să-l reglementăm corect este montarea panoului de informare în cazul unei construcții. De exemplu, blocul din cimitirul Belu primește autorizație de construire în 2021, nu o pune în aplicare timp de doi ani cât a fost valabilă și înainte de a expira solicită schimbare de temă. Mai stă încă doi ani și chiar înainte să expire autorizația afișează un panou și spune că începe lucrările. Panoul ar trebui afișat în momentul în care s-a obținut autorizația, ca vecinii să știe, dacă este ceva ilegal, să poată ataca în instanță. După 2 ani de la emiterea autorizației nu mai pot”, a explicat Dan Trifu.