Alba – judetul extremelor economice

Declinul economic din ultimii 15 ani a afectat si industria din judetul Alba. Multe societati comerciale au disparut sau sunt in faliment, in timp ce altele reusesc cu greu sa supravietuiasca in mediul economic actual. Intr-o oarecare masura, falimentele fabricilor construite inainte de 1990 a fost compensata de aparitia unor investitii noi, realizate, in majoritate, de oameni de afaceri straini.

Problema este, insa, ca aceste investitii s-au concentrat in cateva zone ale judetului, afectand dezvoltarea unitatii administrativ-teritoriale in ansamblu.

Afluenta de investitori

De departe, cea mai dezvoltata zona din punct de vedere industrial este municipiul Sebes. Afacerea demarata de italienii de la „Frati” in cele doua fabrici de PFL si PAL, in valoare de aproape 200 de milioane de euro, cumparata in 2004 de elvetienii de la „Kronospan”, a atras ca un „magnet” si alte investitii importante.

Este vorba, in primul rand, despre fabrica de prelucrare primara a lemnului construita de compania austriaca „Holtzindustrie Schweighofer”. Investitia totala se apropie de 100 de milioane de euro.

In imediata apropiere a locului unde si-au deschis austriecii afacerea, o alta companie italiana – „Ciatti” – a deschis o fabrica de mobila pentru aparatura electronica. Tot in zona respectiva a fost realizata inca o investitie italiana importanta – „Savini” – intr-o fabrica de mobilier de baie. Ultimele doua investitii au valori de aproximativ 10 milioane de euro.

Cu asemenea prezente straine, Sebesul se poate lauda cu una dintre cele mai dezvoltate economii din tara. Atractia investitorilor a fost determinata si de pozitionarea geografica pe care o are municipiul din judetul Alba, respectiv punctul de intalnire a doua dintre cele mai importante drumuri nationale (DN 1 si DN 7), care sunt clasificate si ca sosele europene.

Dintr-un anumit punct de vedere, insa, afacerile din zona Sebes nu sunt atat de benefice precum s-a crezut la inceput. Faptul ca societatile respective realizeaza importuri masive de materiale utilizate in procesul de productie, respectiv exporturi ale produselor finite, face ca, in unele cazuri, beneficiul financiar pentru bugetul statului sa fie nul sau chiar negativ.

Situatia este valabila cel putin in cazul „Kronospan”, despre care se poate spune ca produce „pierderi” in bugetul judetului. Scutirile importante de care beneficiaza cele doua societati de pe platforma „Kronospan”, ca urmare a activitatilor de export si import, face ca returnarile financiare de care beneficiaza din partea statului sa fie mai mari decat taxele si impo-zitele platite.

Ramane, insa, valabila contributia decisiva a firmelor la bugetul local, precum si diminuarea pana aproape de zero a somajului in Sebes si in localitatile din apropiere.

Alba Iulia nu are teren disponibil

Lipsa unor investitii similare in resedinta judetului – municipiul Alba Iulia – a facut ca multi someri de aici sa fie nevoiti sa se angajeze la fabricile din Sebes. Aceasta, in conditiile in care distanta scurta dintre cele doua localitati, respectiv 16 kilometri, nu este o problema pentru navetisti.

Alba Iulia nu a inregistrat in ultimii 15 ani investitii semnificative. De vina ar fi, probabil, si lipsa terenului, administratia locala neavand in proprietate suprafete care sa le ofere investitorilor. Municipiul continua, insa, sa reprezinte centrul portelanului prin cele cateva zeci de firme de profil, dintre care doua – „Apulum” SA si „IPEC” SA – sunt reprezentative.

De asemenea, aici functioneaza doua fabrici care se bazeaza pe sistemul „lohn” – „Record” SA, cu obiect de activitate in fabricarea incaltamintei, si „Fair Play” SRL, unde se confectioneaza blugi. In 2004 a fost inaugurata fabrica „SEWS-R”, specializata in productia de cabluri pentru autoturisme.

In Alba Iulia pare sa se fi dezvoltat mai mult sectorul serviciilor. Aceasta, tinand cont ca doua companii straine importante – „Profi” si „Kaufland” – au construit supermarket-uri. Industria din Alba Iulia a cunoscut si falimente rasunatoare, „UTEPS” si „Resial”, aflate in prezent in atentia politistilor si procurorilor.

Industrie slab dezvoltata in orasele mici

In celelalte localitati ale judetului, investitiile importante sunt singulare. La Cugir, de exemplu, declinul celor doua societati care isi desfasoara activitatea pe platforma industriala a uzinei mecanice a fost compensat, intr-o oarecare masura, de deschiderea fabricii de roti dintate pentru automobile Mercedes, „Star Transmission”.

Tot in acest oras, infiintarea unui parc industrial pare sa determine cresterea capacitatilor industriale din zona.

O alta investitie importanta pentru judet urmeaza sa fie realizata in municipiul Blaj. Concernul „Bosch” intentioneaza sa deschida o fabrica de componente pentru tehnologie liniara, in valoare de 10 milioane de euro.

Societatea „Stratusmob” din localitate, unde se produce mobilier, nu trece prin cea mai fericita perioada a existentei. Intarirea monedei nationale in 2005 a determinat pierderi de zeci de miliarde, care au dus, in final, la disponibilizari si vanzari de active. In conditii ceva mai bune isi desfasoara activitatea fabrica „IAMU” SA, unde actionar majoritar este SIF Banat-Crisana.

In municipiul Aiud, activitatea industriala este aproape falimentara. „Metalurgica” SA se „zbate” sa supravietuiasca in lipsa unui investitor.