Șeful Institutului Național de Statistică, reacție după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice: „Nu se poate”

Tudorel Andrei, președintele INS, apără datele statisticii și susține că țările UE își revizuiesc statistica pe baza agregării datelor. El susține că revizuirile României sunt medii în raport cu cele ale altor țări. 

Institutul Național de Statistică (INS) a rectificat, vineri, 13 martie, evoluția PIB. „În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%”, a spus INS. 

„Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creşterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât aşteptările tuturor analiştilor”, a spus, la scurt timp, Marcel Ciolacu, într-o postare de Facebook. 

Tudorel Andrei, președintele INS, a scris, pentru cititorii HotNews, o opinie în care explică argumentele sale. 

Câteva observații cu privire la calcularea ratelor de creștere a PIB

Controversa legată de datele publicate prin comunicatul de presă nr. 37 din 13 februarie 2026 are loc la câteva luni după ce România, prin statistica oficială, a devenit membră în Grupul pentru Statistică și Guvernanță Statistică al OCDE și la începutul anului în care România este, pentru a doua oară în decurs de 10 ani, membră în Comisia de Statistică a ONU, pentru următorii 4 ani. 

Statisticienii sunt dintre cei mai slab plătiți din administrația publică

Statul român trebuie să sprijine dezvoltarea statisticii oficiale, întrucât aceasta reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai democrației. Din păcate, profesia de statistician în sectorul public devine tot mai puțin atractivă pentru tinerii absolvenți de studii superioare, în condițiile în care nivelul salarial al statisticienilor se situează printre cele mai scăzute din administrația publică. 

Pregătirea unui statistician impune cunoștiințe complexe și aprofundate de matematică, informatică, economie etc., poziția de statistician fiind mult căutată în lume.

Situația este cu atât mai paradoxală cu cât INS produce indicatori fundamentali pentru România, iar mesajele transmise la nivel internațional prin date statistice au un impact semnificativ în mediul de afaceri și în sfera decizională.

Evaluarea separată a realității economice exclusiv pe baza datelor ajustate sezonier nu permite conturarea completă a evoluției economiei naționale, în special în cazul unei economii puternic influențate de factori sezonieri. 

În acest context, ratele de creștere anuale, la nivel trimestrial sau anual, calculate pe baza seriei brute pentru perioada 2024–2025 pot evidenția anumite particularități ale dinamicii economice din această etapă. 

Ce conținea comunicatul din 13 februarie

Publicarea datelor statistice referitoare la ratele de creștere ale PIB este privită, de fiecare dată, cu mare interes de comunitatea economiștilor și de mediul politic. 

Informațiile incluse în comunicatul de presă privind PIB – date semnal sunt sumare, rezumându-se la prezentarea ratelor de creștere trimestriale și anuale, calculate pe baza datelor brute și a celor ajustate sezonier.

La începutul lunii martie vor fi prezentate informații suplimentare privind evoluția mediului economic din România, comunicatul de presă incluzând, pe lângă ratele de creștere ale PIB, și indicatori specifici la nivelul sectoarelor de activitate.

„O activitate laborioasă”

Întrucât activitatea economică din România este puternic influențată de sezonalitate, ratele de creștere trimestriale (QoQ) sunt calculate, în mod firesc, numai pe seria de date ajustată sezonier, respectiv pe baza datelor corectate cu efectul de sezonalitate. 

În același timp, pentru a avea o imagine cât mai fidelă asupra dinamicii economiei, folosind datele trimestriale brute, exprimate în prețuri comparabile, se calculează ratele de creștere anuală (YoY).

Calcularea ratelor de creștere trimestrială ale PIB, utilizând datele brute, reprezintă o activitate laborioasă, care are la bază munca zilnică a statisticienilor pentru colectarea datelor de la agenți economici, instituții și gospodării. 

Pe baza acestor informații, INS publică lunar comunicate de presă privind dinamica sectoarelor de activitate. În mod practic, aceste informații statistice stau la baza calculării ratelor de creștere a PIB ce sunt prezentate prin comunicatele de presă. 

Pentru obținerea ratelor de creștere trimestriale folosind seria de date ajustate sezonier se recurge la utilizarea JDemetra+. 

Acesta este un pachet software dedicat analizei seriilor de timp, recomandat oficial pentru ajustarea sezoniera a seriilor de date in cadrul Sistemului Statistic European (Nota 263874 a Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene). JDemera+ este disponibil în întregime pe Github.

În cazul seriei ajustate sezonier, utilizând datele trimestriale din perioada anterioară și prin includerea datelor aferente trimestrului IV 2025, cu respectarea practicilor europene și prin utilizarea aplicației JDemetra+, se calculează ratele de creștere trimestriale (QoQ).

Relația dintre INS și Eurostat

Aceste date au fost publicate de INS prin comunicatul de presă nr. 37 din 13 februarie 2026 și au fost reluate, câteva ore mai târziu, de Eurostat, tot printr-un comunicat de presă. În ambele cazuri, comunicarea se realizează conform unui calendar stabilit pentru anul în curs, încă din anul 2025.

Trebuie făcută mențiunea că Eurostat publică datele calculate și transmise de institutele naționale de statistică din fiecare stat membru, acestea nefiind rezultate din calcule proprii ale Eurostat. De asemenea, în comunicatul Eurostat sunt prezentate numai ratele de creștere calculate pe seria ajustată sezonier, însă fiecare institut național de statistică poate include, în propriul comunicat, și alte informații referitoare la evoluția PIB.

În cazul indicatorilor PIB calculați pe baza datelor brute, efortul și dificultatea majoră se regăsesc în etapa de colectare și agregare a datelor primare, activitate realizată de statisticieni pe tot parcursul unui trimestru.

„Fundamentare solidă în domeniul statisticii matematice”

În cazul seriei ajustate sezonier, dificultatea principală este legată de înțelegerea modelului de ajustare, a procesului metodologic și, mai ales, de interpretarea ratelor de creștere obținute, în special în contextul unei economii afectate, la nivelul celor patru trimestre, de factori sezonieri.

Atât statistica, cât și economia, în general, se fundamentează pe metode statistico-matematice, iar indicatorii determinați nu reprezintă o simplă agregare a datelor primare. La baza calculării ratelor trimestriale pe seria ajustată sezonier (QoQ) se află modelul de ajustare TRAMO-SEATS, implementat în aplicația JDemetra+. Acesta are o fundamentare teoretică solidă în domeniul statisticii matematice (pentru detalii suplimentare poate fi consultată documentația metodologică Eurostat). 

Procesul de ajustare sezonieră respectă reguli clare, atât în etapa de calculare a ratelor, cât și în cea de prezentare a rezultatelor prin comunicatele de presă. Toate aceste detalii metodologice sunt prevăzute în documentele elaborate de Eurostat sau de Organizația Națiunilor Unite. 

În practică, dificultatea nu este legată de aplicarea propriu-zisă a metodei, ci de interpretarea rezultatelor obținute prin desezonalizarea unei serii de timp.

Recomandările FMI când apar decalaje 

Problema devine mai delicată atunci când, în cadrul seriei, sunt introduse date noi, iar procedura TRAMO-SEATS conduce la revizuirea valorilor anterioare, prin reîncadrarea acestora într-un alt comportament statistic al seriei.

Pentru o înțelegere obiectivă a acestei problematici, prezentăm recomandarea Fondului Monetar Internațional: “Estimările ciclului de trend pentru cele mai recente părți ale seriei trebuie interpretate cu prudență, deoarece acestea pot fi supuse unor revizuiri semnificative. Valorile aberante pot fi una dintre cauzele revizuirilor semnificative ale estimărilor punctului final al ciclului de trend, deoarece de obicei nu este posibil să se distingă o valoare aberantă de o schimbare în ciclul de trend subiacent pe baza unei singure observații. În general, sunt necesare mai multe observații pentru a verifica dacă modificările se datorează schimbărilor în ciclu sau ar trebui să facă parte din componenta neregulată …. Prin urmare, atunci când apare un punct de întoarcere la sfârșitul curent al seriei, nu este posibil să se discernă dacă este o schimbare a trendului, astfel încât estimarea inițială este cel mai probabil să facă ca acesta să persiste în funcție de trendul anterior. Numai după un decalaj de mai multe observații poate fi observată schimbarea în trend” (Quarterly National Accounts Manual; Seasonal Adjustment – pagina 146).

„Nu se poate realiza o coafare”

În aceste condiții, utilizând metoda TRAMO-SEATS, nu se poate realiza o „coafare” a datelor din trecut, întrucât seria ajustată sezonier și ratele de creștere sunt generate automat, pe baza algoritmului implementat în aplicația JDemetra+. 

Statisticianul nu poate interveni punctual asupra valorilor rezultate în urma aplicării procedurii de ajustare, cu atât mai mult cu cât datele obținute prin rularea aplicației, împreună cu specificațiile tehnice aferente, sunt transmise către Eurostat. 

În concluzie, revizuirile apărute la nivelul unor trimestre din anii anteriori (în speță, anul 2024) reprezintă un efect tehnic al procesului de ajustare sezonieră și nu implică modificarea valorilor brute ale PIB aferente perioadelor respective. 

Revizuiri fac și alte state membre

Se recomandă interpretarea corectă a ratelor de creștere pentru seria desezonalizată recalculate pentru anul 2024, nu rupte din context, ci în raport cu cele calculate pentru întreaga serie. În plus, pentru evaluarea corectă a dinamicii economiei este indicată folosirea ambelor categorii de rate de creștere, calculate, atât pentru seria desezonalizată, cât și pentru seria brută.

Astfel de revizuiri, precum cele prezentate în comunicat, pot fi identificate și în comunicatele de presă ale altor state membre. Ele pot fi observate prin analiza comunicatelor publicate de Eurostat. 

Într-o lucrare publicată în 2025 („Analysis of Seasonality in Macroeconomic Time Series”, capitol în volumul On the 35th Anniversary of the Macro-Modelling Seminar, Editura Economică, 2025), utilizând datele publicate de Eurostat pentru țările europene, au fost calculate și analizate discrepanțele dintre ratele de creștere ale PIB pentru un anumit trimestru, publicate la momentul inițial, și valorile revizuite ulterior, după includerea datelor aferente unui alt trimestru.

Ce au făcut Germania, Franța, Olanda sau Finlanda

În luna iunie 2021, ca urmare a estimării PIB pentru trimestrul II 2021 (2021Q2), au fost revizuite și publicate, printre altele, și ratele de creștere aferente trimestrului I 2021 (2021Q1).

Discrepanțele dintre cele două estimări ale ratei de creștere pentru 2021Q1, la cele două momente de referință (iunie, respectiv septembrie 2021), pentru țările pentru care Eurostat publică aceste valori prin comunicate de presă, sunt prezentate în graficul din figura 5.

 Rezultatele obținute arată că aceste discrepanțe sunt situate în intervalul -1,9 puncte procentuale (pp), valoare consemnată în cazul Islandei, și 0,9 pp, valoare estimată în cazul Estoniei. Un număr de 7 țări au menținut estimările inițiale, în timp ce celelalte au revizuit, în sens pozitiv sau negativ, ratele de creștere.

În acest sens, pot fi menționate câteva exemple: Olanda și Germania și-au revizuit ratele prin diminuarea acestora (Olanda de la -0,5% la -0,8%, iar Germania de la -1,8% la -2,0%); 

Franța a revizuit rata prin trecerea de la o valoare negativă de -0,1% la 0%, iar Finlanda a înregistrat o ameliorare, prin revizuirea ratei de la -0,1% la 0,1%.

Discrepanțele cele mai mari au fost consemnate în cazul Islandei (inițial rata de creștere a fost de -5,2%, ulterior revizuită la -3,3%), al Austriei (de la -1,1% la -0,2%) și al Estoniei (de la 4,8% la 3,9%).

În cazul României, valoarea inițială de 2,8% a fost revizuită la 2,5%. Revizuirea în cazul României se situează în zona mediană a revizuirilor înregistrate la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.